Festivalul International de Film Cinepolitica revine intre 13 si 17 aprilie, la Cinema Elvira Popescu din Bucuresti, cu cea de-a cincea editie. Si anul acesta Cinepolitica va va aduce filme selectate cu grija, socante si puternice, dar si dezbateri si evenimente speciale.

Anual, festivalul Cinepolitica isi propune ca prin intermediul artei cinematografice sa dezvaluie publicului mecanismele si motivatiile politice care işi pun amprenta asupra noastra, a tuturor.
Competitia internationala a festivalului include o selectie relevanta de lungmetraje recente, din intreaga lume, care abordeaza, intr-o maniera specifica, zona politicului si implicatiile sale.

Durak/ The Fool (r. Yuriy Bykov), o drama sociala intensa care vine din Rusia profund corupta, si Cavalerii Albi/ Les Chevaliers Blancs (r. Joachim Lafosse), un film inspirat dintr-un caz real care a zguduit Franta in 2007, fac parte din competitia celei de-a cincea editii a Festivalul International de Film Cinepolitica.
Durak/ The Fool este regizat, scris si montat de Yuriy Bykov, un tanar regizor rus, care a atras atentia presei si a criticilor de film inca din 2013, cand si-a prezentat la Cannes cel de-al doilea lungmetraj, The Major/ Mayor, unde si interpreteaza unul dintre rolurile secundare.
Cel de-al treilea film al sau, Durak/ The Fool (2014, Rusia), pune fata-n fata un instalator idealist cu un sistem birocratic atat de corupt incat pericliteaza nu doar viata instalatorului, ci si a altor 800 de cetateni. Filmul este considerat o metafora a unui sistem care sta sa cada ca urmare a zeci de ani de coruptie si management defectuos.

In 2007, membrii ONG-ului francez Arca lui Zoe au incercat sa scoata din Ciad peste 100 de copii, care ar fi urmat sa fie adoptati de familii franceze. Cei 103 copii, rapiţi la frontiera ciadiano-sudaneza şi pe punctul de a fi trimişi la Paris sub pretextul evacuarii sanitare, au fost recuperaţi insa de poliţia din Abeche, chiar inainte de imbarcarea lor.

Cavalerii Albi/ Les Chevaliers Blancs (2015, Belgia – Franta), filmul regizorului belgian Joachim Lafosse, este inspirat de acest caz si, la fel ca in cazul precendentului sau lungmetraj,  À perde la raison, inspirat tot din fapte reale, Lafosse nu cauta sa prezinte spectatorilor un adevar absolut, ci mai degraba adopta o pozitie neutra: drumul spre Iad este pavat cu bune intentii, iar voluntarii ONG-isti sunt prezentati ca niste oameni de bine, dar depasiti de evenimente si mai apoi orbiti de sentimente.
 

Ati fost pana acum la vreo editie CINEPOLITICA? Ce filme v-au atras atentia?