Skip to content

Razvan Mazilu, George Albert Costea, Leta Popescu, Zarug, Bogdan Georgescu si Patrick Braila vor discuta vineri la o masa rotunda despre reprezentari LGBTQIA+ in teatru si in arta romaneasca. Evenimentul face parte din Bucharest Pride 2023.

Saptamana aceasta are loc Bucharest Pride 2023, un maraton de evenimente care celebreaza comunitatea LGBTQIA+ din Romania. Devenita o traditie deja, saptamana Pride se va incheia cu marsul in care se militeaza pentru ca statul roman sa ofere drepturi civile membrilor comunitatii.

Unul dintre evenimentele cheie ale saptamanii Pride este o masa rotunda despre reprezentari queer in teatrul si productiile audiovizuale romanesti.

Evenimentul este organizat si moderat de George Albert Costea, cu sprijinul ACCEPT, si este o continuare a unui dosar publicat recent care cerceteaza in profunzime prezenta si lipsa reprezentarii identitatii queer in arta romaneasca a spectacolului.

Dosarul, intitulat „Reprezentari queer in teatrul si audiovizualul Made in Romania” a fost coordonat de actorul George Albert Costea, impreuna cu criticul si istoricul de teatru Cristina Modreanu, si publicat in numarul 59 al revistei Scena.ro. Poate fi citit aici.

Masa rotunda care va avea loc vineri, 28 iulie, de la orele 18:00 la Manasia Hub (Str.Stelea Spatarul 13, in zona Piata Unirii din Bucuresti) va deschide subiectul si catre alti artisti sau profesionisti din Romania ale caror cariere si preocupari au tangenta cu aceasta tema.

Invitatii sunt atat artisti dar si oameni de cultura importanti: Razvan Mazilu, coregraf si regizor, Valentina Iancu, scriitoare cu studii de istoria artei si teoria imaginii, Bogdan Georgescu, dramaturg si regizor, persoana non-binara, Patrick Braila, activist trans, cineast si artist-performer, Zarug, designer de moda si artist-performer si  Leta Popescu, regizoare de teatru.

Evenimentul este cu intrare libera in limita locurilor disponibile si este deschis tuturor celor interesati de aceasta tema, managerilor de teatru, profesorilor din facultatile vocationale de teatru si film, producatorilor de TV si cinema, artistilor, directorilor de casting si criticilor.

O astfel de discutie este o buna oportunitate pentru a va informa, educa si a descoperi cum se raporteaza diversi jucatori importanti din arta romaneasca la nevoia de povesti, personaje si reprezentare a identitatii queer in teatru audiovizual, cinema sau artele plastice.

Indiferent unde va plasati cu privire la drepturile comunitatii LGBTQIA+, merita mentionat ca acest eveniment nu este unul de propaganda si nu isi propune sa converteasca oamenii, sa le schimbe identitatea sau orientarea sexuala si nici sa provoace miscari politice. Este continuarea unei cercetari legate de reprezentare, se discuta modul in care arta, personajele sau povestile queer apar pe scenele romanesti sau in productii audio-video. Este mai degraba un demers teoretic si analitic, in acelasi mod in care s-ar putea discuta despre reprezentarea unor etnii sau minoritati.

In Romania, Razvan Mazilu si Radu Afrim sau printre cei mai cunoscuti regizori care introduc astfel de reprezentari in spectacolele lor. In timp ce Razvan Mazilu prezinta astfel de personaje si povesti in musical-uri, fiind insotite de costume flamboaiante si de o linie fina care chestioneaza identitatea sexuala a personajelor. La randul lui, Afrim introduce deseori in spectacolele lui de teatru personaje cu o sexualitate ambigua si cu povesti care subliniaza complexitatea psihologica a acestora.

In anuntul postat de George Albert Costea pe contul lui de Facebook aici, veti observa ca se adreseaza artistilor si profesionistilor cu „ artistx” si „profesionistx” pentru a respecta persoanele non-binare.

Este un subiect pe care va invitam sa il aprofundati mai jos. „x”-ul este utilizat pentru a evita catalogarea binara a identitatii de gen.  

In randul adolescentilor si al tinerilor a devenit o practica din ce in ce mai raspandita sa-si mentioneze genul sau pronumele preferate langa numele lor pentru a facilita dialogurile in care ceilalti li se adreseaza asa cum isi doresc. 

Istoria utilizarii „x”-ului este o conventie sociala relativ recenta. Spaniolii adauga „@„ sau „e” in loc de „x”, suedezii folosesc „hen” ca pronume neutru iar englezii si americanii opteaza de mai multa vreme pentru „they/them”.

Ajuns la a 18-a editie, Bucharest Pride 2023 se va incheia sambata, 29 iulie, cu marsul Pride 2023 care va avea loc de pe Calea Victoriei pana in Parcul Izvor unde a fost instalat un Pride Park.

Citește în continuare