Intr-o perioada tensionata, marcata de un jaf spectaculos, infiltratii de apa si galerii inchise, Muzeul Luvru se confrunta acum si cu o greva pe termen nedeterminat anuntata de angajati. 

Angajatii celei mai vizitate institutii de arta din lume au votat declansarea grevei incepand cu 15 decembrie, pe fondul unui sir de incidente care au scos la iveala vulnerabilitati de securitate si probleme de infrastructura. 

Decizia vine la mai putin de doua luni dupa un furt spectaculos de bijuterii din colectiile muzeului si la cateva saptamani dupa o infiltratie de apa care a afectat cateva sute de lucrari din biblioteca departamentului de Egiptologie.

Trei sindicate ale angajatilor din Luvru au anuntat ca greva a fost votata „in unanimitate” la o adunare a aproximativ 200 de salariati si au avertizat ca, daca mobilizarea se va extinde, muzeul risca sa ramana inchis chiar in perioada de dinaintea Craciunului, cand Parisul este plin de turisti. 

Luvru are in jur de 2.100 de angajati, iar o parte dintre acestia au mai oprit activitatea si pe 16 iunie, cand salile au fost inchise temporar din cauza unui protest legat de supraaglomerare si lipsa de personal.

In scrisoarea adresata ministrei culturii franceze, Rachida Dati, sindicatele descriu o institutie „in criza”, in care conditiile de lucru se degradeaza constant, iar resursele sunt considerate insuficiente. „Vizitarea Luvrului a devenit un adevarat parcurs cu obstacole”, avertizeaza sindicalistii, referindu-se la sali inchise frecvent, timpi mari de asteptare si disfunctionalitati tehnice care afecteaza circuitul publicului.

Reprezentantii sindicatelor afirma ca, in ultimul deceniu, o parte importanta a schemelor de personal a fost redusa, iar muzeul functioneaza cu echipe prea mici pentru volumul actual de vizitatori. Ei solicita crearea a aproximativ 200 de posturi noi in zona de securitate si servicii pentru public, „echivalentul a ceea ce s-a pierdut intre 2014 si astazi”.

In acelasi document, sindicatele insista ca infrastructura cladirilor istorice nu a tinut pasul cu succesul de public al muzeului. Spun ca anumite spatii sunt inchise regulat din cauza problemelor tehnice, a starii de uzura a structurii si a lipsei de personal suficient pentru supraveghere si intretinere. Intr-o fraza directa, liderii sindicali vorbesc despre un „muzeu degradat” care si-a aratat in ultimele luni vulnerabilitatile de securitate.

Situatia este resimtita si la nivelul personalului de sala. Galani a rezumat starea de spirit spunand ca angajatii se simt „ultimul bastion inainte de prabusire”, obligati sa tina in picioare o institutie supusa unei presiuni constante, atat din cauza fluxului de public, cat si a deciziilor de economisire a resurselor.

Furtul de bijuterii de circa 100 milioane de dolari din toamna a expus public slabiciunile sistemului de securitate.

Nemultumirile angajatilor s-au amplificat in urma jafului produs pe 19 octombrie, cand un grup de patru persoane a patruns in muzeu si a furat bijuterii evaluate la aproximativ 87–88 de milioane de euro (circa 102 milioane de dolari). Operatiunea a durat mai putin de opt minute: hotii au folosit un lift de marfa pentru a ajunge la unul dintre geamurile cladirii, au taiat vitrinele de expunere cu polizoare si au parasit Luvrul pe motociclete.

Printre piesele furate se numara un colier cu diamante si smaralde oferit de Napoleon imparatesei Marie-Louise, bijuterii legate de doua regine din secolul al XIX-lea si o diadema cu perle si diamante a imparatesei Eugenie. Intregul ansamblu facea parte dintr-o prezentare consacrata bijuteriilor istorice franceze, ceea ce amplifica simbolic pierderea pentru institutie.

Jaful, ramas deocamdata nerezolvat, a fost descris de directoarea Luvrului, Laurence des Cars, drept „o rana imensa” si „un esec teribil” al sistemului de securitate. Episodul a generat un val de critici la adresa modului in care sunt protejate colectiile si a adus o presiune suplimentara asupra conducerii muzeului, numita de stat.

In scrisoarea trimisa catre Ministerul Culturii, sindicatele sustin ca furtul din 19 octombrie a scos la iveala „lipsuri in stabilirea prioritatilor” care ar fi fost semnalate de mai multa vreme. Ei cer directionarea resurselor catre modernizarea sistemelor de securitate si catre protejarea personalului si a patrimoniului, considerand ca evenimentul a confirmat avertismente repetate.

O alta problema recenta este infiltratia de apa care a afectat biblioteca de Egiptologie.

Pe 26 noiembrie, muzeul a anuntat un nou incident: o pierdere de apa a afectat cateva sute de publicatii din biblioteca specializata in antichitati egiptene. Valva deschisa accidental pe o conducta a sistemului de incalzire si ventilatie a provocat infiltratii prin plafonul Pavilionului Mollien, unde sunt depozitate aceste materiale.

Adjunctul administratiei muzeului, Francis Steinbock, a explicat ca au fost avariate intre 300 si 400 de reviste, carti si documente datand din secolele al XIX-lea si al XX-lea. El a insistat asupra faptului ca nu au fost atinse piese de patrimoniu, ci documente de lucru „extrem de utile”, dar care „nu sunt unice”. Deocamdata, conducerea considera ca nu exista pierderi ireparabile, insa procesul de restaurare va fi de durata.

Documentele afectate urmeaza sa fie uscate, trimise la un legator specializat pentru interventii de conservare si apoi repuse pe rafturi. Biblioteca de Egiptologie este utilizata intens de cercetatori si de curatori, fiind unul dintre instrumentele de baza pentru studiul colectiilor egiptene ale muzeului.

Steinbock a mai precizat ca reteaua tehnica implicata in incident este „complet depasita” si ca sistemul de incalzire si ventilatie a fost oprit de mai multe luni, urmand sa fie inlocuit incepand din 2026. In paralel cu aceasta defectiune, Luvru a anuntat temporar si inchiderea unor birouri ale personalului si a unei galerii publice, din cauza unor grinzi de pardoseala considerate slabite si verificate de specialisti.

Conducerea muzeului mizeaza pe scumpirea biletelor pentru a finanta lucrarile.

Pentru a creste bugetul pentru lucrari de consolidare si modernizare, muzeul a decis sa majoreze tarifele pentru o parte importanta a publicului. Pretul biletului va urca la 32 de euro pentru majoritatea vizitatorilor din afara Uniunii Europene – inclusiv turisti din Statele Unite, Marea Britanie sau China – ceea ce reprezinta o crestere de aproximativ 45%.

Institutia estimeaza ca majorarea tarifelor poate aduce intre 17 si 19 milioane de euro suplimentar pe an, bani care ar urma sa fie utilizati pentru lucrari structurale si imbunatatiri tehnice ale cladirilor istorice. Luvru functioneaza intr-un ansamblu arhitectural care a fost, timp de secole, palat regal, iar intretinerea acestuia presupune interventii costisitoare si permanente.

In 2024, muzeul a inregistrat 8,7 milioane de vizitatori, dintre care aproximativ 69% au fost turisti straini. Acest volum de public mentine Luvrul in pozitia de cel mai vizitat muzeu din lume, dar pune si o presiune constanta asupra infrastructurii, a spatiilor si a echipelor de supraveghere. Iar apropo de supraveghere, jaful bijuteriilor coroanei franceze a scos la iveala nivelul defectuos al sistemului de securitate al institutiei: parola pentru sistemul de monitorizare video al cladirii era simplu “Louvre”.

Muzeul Luvru inchide o galerie pe perioada nedeterminata, dupa un raport tehnic care indica probleme structurale serioase. Jaful de luna trecuta a scos la iveala problemele majore ale institutiei, urmeaza o modernizare de 800 de milioane de euro.

Autoritatile franceze confirma amploarea jafului de la Luvru: opt bijuterii din colectia regala franceza si o coroana cu 3.000 de diamante. Istoria furturilor de la Luvru.