Skip to content

Sentimentele umane au valoare stiintifica numerica, la fel ca orice aplicatie sau website care cere feedback sub forma de chestionar de satisfactie. Noul studiu ar putea sa ajute predictiile economice

De mai bine de 30 de ani, oamenii de marketing folosesc chestionarele pentru a descoperi detalii, iar pentru o mare parte a populatiei planetei, chestionarele de tip pop-up sau sistem de vot nu mai sunt niciun secret, chiar publicul se incurajeaza singur sa ofere aceste voturi – platformele imdb sau Rotten Tomates fiind cele mai cunoscute, dar exista in fiecare industrie astfel de experiente pentru care poti da note, de la vizitele la medic, la mesele la restaurant sau excursiile la magazinul de telefoane mobile. Practic, a devenit o normalitate sa raspundem cum ne simtim cu privire la un subiect, serviciu sau produs, pe o scara numerica, de la 1 la 10, unde 1 inseamna cel mai putin (tenta negativa) si 10 cel mai mult (tenta pozitiva).

Pana de curand, comportamentul uman nu putea fi interpretat in aceasta scara numerica de la 1-10, astfel incat sa fie luat in considerare pentru cercetari mai amanuntite, pentru ca mai multi oameni de stiinta contestau acuratetea informatiilor. 

Un grup de cercetatori au publicat la inceputul lunii octombrie in jurnalul „Proceedings of the National Academy of Sciences” (PNAS) un studiu conform caruia s-a constatat ca sentimentele umane pot fi exprimate cu acuratete numerica si au o putere de predictie mai mare pentru modul in care ne comportam decat studiile formale ale factorilor socioeconomici precum venitul gospodăriei și statutul de angajare. 

Coautorul studiului, Andrew Oswald, profesor de economie si stiinte comportamentale la Universitatea din Warwick, alaturi de colegii sai, a adunat informatii din trei seturi mari de date de aproape 700.000 de oameni din Germania, Australia si Regatul Unit. Participantii au fost intrebati anual, pe o perioada de 30 de ani, cum s-au simtit pe o scara numerica despre locul de munca, casnicie, sanatate si locuinta. Folosind datele colectate, cercetatorii au construit modele statistice pentru a arata cum s-au simtit oamenii si actiunile pe care le-au intreprins ca urmare a sentimentelor lor raportate. Studiul a constatat ca evaluarile satisfactiei de viata au avut o relatie liniara directa cu actiunile pe care oamenii le intreprind ulterior. 

De exemplu, participantii care si-au evaluat satisfactia in munca cu 2 din 7, au avut o probabilitate de 25% sa renunte la locul de munca in urmatorul trimestru. Cei care si-au evaluat satisfactia in munca cu 6 din 7, au avut doar 10% probabilitate de a renunta. Acelasi lucru a fost valabil si pentru alte masuri precum casatoria, sanatatea si locuinta. In mod similar, cei care si-au evaluat casatoriile cu punctaj mai mic, au avut mai multe sanse sa divorteze, iar cei care si-au evaluat starea de sanatate pozitiv au fost mai putin probabil sa ajunga in spital.

Aceasta noua interpretare a evolutiei comportamentelor umane poate schimba perceptia asupra studiilor legate de predictii si viitor. 

Masurarea umana a sentimentelor depaseste psihologia si se extinde in domeniul economiei, unde specialistii au criticat anterior datele despre sentimente, deoarece le considerau nestiintifice si nesigure, chiar daca in schimb, folosesc parametri precum produsul intern brut (PIB) si ratele dobanzilor pentru a prezice comportamentele umane. Dar această nouă cercetare arată că ar putea fi timpul să îmbrățișăm mai ușor sentimentele în economie.

 „ Acest studiu a aratat ca factorii socioeconomici – inclusiv venitul gospodariei, venitul relativ, statutul de munca, statutul de proprietar, dimensiunea gospodariei, numarul de copii, starea civila si educatia – au o probabilitate mai mica de a prezice comportamentul uman decat datele despre sentimente. (…) Oamenii sunt bine antrenati in gandirea comparativa si au capacitatea de a-si compara satisfactia de viata fata de cea a altor persoane. De asemenea, suntem obisnuiti sa folosim dispozitive de masurare pentru alte aspecte ale vietii, cum ar fi temperatura, distanta si greutatea, asa ca nu ar trebui sa fie prea surprinzator ca suntem capabili sa ne masuram sentimentele intr-un mod la fel de precis pentru evenimente care definesc viata, cum ar fi relatii si o cariera”, spune Oswald.

Caspar Kaiser, coautor al studiului, cercetator la Centrul de Cercetare in domeniul bunastarii de la Universitatea din Oxford, spune ca aceasta interpretare a sentimentelor umane poate fi si pentru că exersam muschii mintali in fiecare zi, raspunzand la chestionare de satisfactie. 

Intregul studiu poate fi citit aici.

Citește în continuare