Skip to content

Carmen Galin – povestea actritei care a abandonat viata publica pentru nedreptatile la care erau supusi colegii sai.

Carmen Galin a fost una dintre cele mai mari actrite ale promotiilor de actori ale anilor 60. Pentru actorii de astazi, domnia sa poate fi un exemplu de etica si onoare.

In 1995 s-a retras din viata artistica si sociala, fara sa comenteze foarte mult, renuntand cu eleganta la tot ceea ce construise in zeci de ani de munca. Un gest de o demnitate rara, care a aratat lumii inca o data cata putere si curaj se afla in spatele acestei actrite care juca personaje vulnerabile.

A fost un lider informal al echipei de actori de la Teatru National din Bucuresti si plecarea domniei sale, dupa ce regizorul Andrei Serban a fost dat afara din teatru, a avut loc in momentul in care noua conducere a refuzat sa dea premiile si bonusurile echipei, premii castigate intr-un festival. La vremea respectiva, Carmen Galin a fost desemnata de actori sa discute cu conducerea teatrului.

In 2006, dupa 20 de ani, a revenit in spatiu public la TIFF, dupa eforturi uriase ale directorului festivalului, Tudor Giurgiu, de a o convinge sa reapara in atentia publica. La Tiff a primit un premiu pentru intreaga activitate si a participat la o foarte emotionanta intalnire cu publicul.

“Nu trebuie sa ma inteleaga ceilalti si sa-mi dea dreptate cu ceea ce am facut in viata mea persoanala. Aici sunt scenograful meu, sunt regizorul meu.”, spunea Carmen Galin intr-un interviu pentru Catalin Stefanescu la TVR in 2017.

Cu o educatie artistica sofisticata, fiica a unui pictor si nepoata unui profesor la Universitatea din Iasi de Belle Arte, Carmen Galin s-a remarcat inca din studentie pentru energia chipului ei special, profesionalismul si serizoitatea sa, dar mai ales pentru talentul innascut.

A debutat la 18 ani la Teatru Mic din Bucuresti, cand era in anul doi la Facultatea de Teatru si Film. Dupa absolvire a plecat la Teatrul din Piata Neamt care, in epoca, era locul unde se slefuiau se formau tinerii actori in spectacole ale unor mari regizori. S-a mutat apoi la Teatrul National din Cluj Napoca, dupa un rol exceptional in Puck –  Visul unei nopti de vara in regia lui Vlad Mugur pentru a reveni la Teatrul Mic din Bucuresti, apoi la Teatrul National (cand dupa 1989, la intoarcerea regizorului Andrei Serban din America,  avea sa joace Electra din “Trilogia Antica”, intr-o montare exceptionala).

A jucat in peste 25 de filme artistice si de televiziune printre ele aflandu-se ”Ilustrate cu flori de camp” (1975) in regia lui Andrei Blaier, ”Tanase Scatiu” (1976) in regia lui Dan Pita,  ”Zambet de soare” (1987), in regia Elisabetei Bostan. 

Pentru generatia care are acum peste 40 de ani, Carmen Galin este acrobata Fanny Marcelloni din ”Saltimbancii“ (o adaptare dupa “Fram, Ursul Polar”), dar si Cristina din ”Faleze de nisip“ (1983, regia Dan Pita) sau Sita, surdomuta din ”Tanase Scatiu“ (1976, regia Dan Pita).

A fost o actrita pentru care mestesugul era o munca interna, discreta, cu o autentica si smerita valoare a propriei munci.

„Chiar si cand nu am replica, ascult cu aceeasi concentrare textul partenerului. Incarcatura mea interioara se pastreaza, ma costa ingrozitor de mult ceea ce ascult. Eu stiu intotdeauna perfect textul tuturor celorlalti parteneri ai mei.”

Carmen Galin

A fost casatorita timp de 20 de ani cu Dan Pita. Apoi a fost casatorita cu omul de afaceri Dan Schneider.

Astazi, 14 martie, ar fi implinit 74 de ani.

Citește în continuare