Alexandru Papadopol e actor al Teatrului Odeon si, din aceasta perspectiva, zilele acestea retraieste emotia reintoarcerii in sala de spectacol si a reintalnirii cu publicul.

Anul trecut Papadopol a fost insa foarte prezent in fata publicului prin noua productie HBO, Bani Negri, unde a avut unul dintre rolurile principale.

Pe Alexandru Papadopol l-ati vazut in multe productii de teatru, film de televiziune sau de cinema: Marfa si Banii (regia Cristi Puiu), Occident (regia Cristian Mungiu), Acasa la Tata si Arest (ambele regia Andrei Cohn), dar si in comediile Doua Lozuri si Love Building, filme pe care le-a realizat cu tinerii de la scoala de actorie pe care o detine alaturi de Dragos Bucur si Dorian Boguta, prin casa lor de productie.

Saptamana viitoare il revedem pe Alexandru Papadopol, alaturi de Pavel Bartos in Liniste! Sarut. Actiune, regia Peter Kerek

Urban.ro are o serie de mini interviuri cu actorii care se intorc la teatre si la munca, dupa foarte multe luni de pauza. E o usa intredeschisa in lumea din spatele scenei, cu detalii printre randuri despre dificultatile prin care trec actorii independenti sau angajati ai teatrelor de stat in aceasta perioada.

Ai emotii legate de intoarcerea inapoi pe scena, in fata publicului? Cum crezi ca va fi?

Bineinteles ca am emotii. Am asteptat momentul acesta, chiar daca am mai aparut pe scena si in scurtele momente de ragaz pe care mi le-a “oferit” cu zgârcenie pandemia. Am jucat anul trecut câteva reprezentatii la Gradina Herastrau in cadrul stagiunii estivale a Teatrului Odeon, ba chiar am reusit sa apar alaturi de câtiva colegi intr-un spectacol nou al teatrului, si anume, “Kilometrul zero”, in regia lui Andrei Majeri, un spectacol deosebit de interesant in care joc unul dintre rolurile principale.

Ti-a fost dor de scena? Si daca da, cum s-a simtit dorul si ce parte ti-a lipsit cel mai mult?

Pai…teatrul reprezinta o intâlnire si, mai apoi, un schimb de energie unic, care poate avea loc, in principiu, numai intr-un spatiu bine definit. Mi-a fost foarte dor de una dintre cele mai frumoase sali de teatru din Bucuresti, Sala Majestic a Teatrului Odeon, pe care mi-as dori sa o vad plina ca anul trecut.

Ce ai facut in aceasta perioada ca sa-ti “tii mintile acasa”?

Eu am fost unul dintre norocosii care a muncit in aceasta perioada. Am filmat (ma refer la lungmetrajul “Balaur”-regia Octav Chelaru), am jucat si am repetat cât s-a putut si, bineinteles, a trebuit sa imi promovez serialul HBO pe care l-am filmat inainte sa inceapa pandemia (am facut noi un interviu si pe tema asta ). Totusi, nimic nu se poate compara cu perioada de dinainte când jucam frecvent câteva spectacole pe saptamâna, atât la teatrul la care sunt angajat cât si in cadrul teatrului independent. Sper sa revina totul la normal cât mai repede si sa nu ne resemnam in cadrul noii “normalitati”. Cred ca si noi si spectatorii meritam sa ne vedem in conditiile inceputului de Martie 2020 când nimic nu parea ca nu se poate schimba structural.

Pentru experiente nepretuite la TIFF 2020, un interviu cu Alexandru Papadopol: “Succesul se datoreaza seriozitatii, respectului, bunului simt si bucuriei de a performa in fata unui public”

Ce probleme au aparut pentru tine, si cum te-ai descurcat, motivat?

Multumesc lui Dumnezeu, motivatia a existat gândindu-ma ca pâna acum am fost sanatos, ai mei au fost sanatosi, am avut din ce sa traiesc…deci pot spune ca totul a fost foarte bine in conditiile date. Orice alt obstacol poate fi trecut sau remediat.

Cum te vei proteja in timpul repetitiilor si spectacolului in contextul pandemiei?

Pai sper sa intram si noi actorii intr-o “formula” de vaccinare accelerata, data fiind natura meseriei noastre. Pâna atunci solutiile vor fi alese de fiecare in parte asa cum stie. Deocamdata nu pot da un raspuns limpede, pentru ca nu am idee despre planurile care se mai pun la cale.La sfârsit de Octombrie, când am jucat primele spectacole ale piesei  “Kilometrul zero”,  am jucat cu masca pe figura pentru ca a fost integrata de regizor in conceptul global-structural al piesei. Dar nu se pot juca toate spectacolele cu masca pe fata pentru ca nu induc o stare de normalitate, nici macar aparenta.

Dupa o pauza atat de lunga, va fi nevoie de multe repetitii inainte de revenire?

Dupa o pauza asa de lunga cred ca se va acorda ceva timp reluarilor de spectacole.Pe de alta parte dorinta actorilor(ma rog…a majoritatii actorilor) este de-a reveni cât mai grabnic in fata spectatorilor. De exemplu, noi nu mai jucasem “Delirium”, spectacolul lui Vlad Massaci de vreo sase luni. In momentul in care l-am reluat, parca pe la inceputul lui Noiembrie 2020, pot spune ca dupa o singura repetitie, spectacolul  s-a desfasurat in fata unui public care purta masca pe fata (masura obligatorie), aparând una dintre cele mai bune reprezentatii ale acestei puneri in scena de mare succes.

Crezi ca te vei bucura mai mult, va fi o alta stare pentru fiecare moment petrecut in fata publicului, dupa aproape un an de pauza?

Sincer…nu ca ma laud, dar eu ma bucuram si inainte de pandemie de fiecare aparitie pe scena. Imi dadeam si, bineinteles, imi dau si acum seama de ce este considerata actoria cea mai frumoasa meserie din lume. Poate ca acum energia va fi alta, dar bucuria de a fi pe scena, in ceea ce ma priveste, a existat intotdeauna.

Dintre spectacolele in care esti distribuit, care este cel in care iti doresti sa joci din nou si de ce?

Pai…mi-as dori enorm sa mai jucam “Titanic vals”, un spectacol absolut minunat. Apoi ma gândesc la “Fugarii” sau “Svejk”. Cele trei spectacole au fost regizate de Alexandru Dabija. De asemenea, noul spectacol “Kilometrul zero”, in regia lui Andrei Majeri, presupun ca isi va gasi drumul si va fi jucat des.