Skip to content

Povestea reala care a inspirat „Killers of The Flower Moon”, noul film al lui Martin Scorsese, de astazi in cinematografe. Leonardo DiCaprio si Robert De Niro sunt pionii principali in cea mai mare conspiratie criminala din istoria SUA. O multime de indieni bogati au fost ucisi pentru a li se fura averile, autoritatile fiind complice.

Incepand de astazi intra in cinematografele din Romania unul dintre cele mai asteptate filme ale anului. “Killers of The Flower Moon” sau “Crimele din Osage County: Bani Insangerati” — asa cum il veti descoperi in programul din cinema — este primul lungmetraj al lui Martin Scorsese din ultimii sase ani care ruleaza pe marele ecran. 

Cu un buget de peste 200 milioane de dolari, filmul este produs de Scorsese si Leonardo DiCaprio — care este protagonistul peliculei — si a fost finantat de Apple TV. Scenariul a fost scris de Eric Roth si Scorsese si este bazat pe romanul cu acelasi nume al lui David Grann, „Killers of the Flower Moon”. 

Productia a avut premiera la cea de-a 76-a editie a Festivalului de Film de la Cannes la 20 mai 2023, fiind aclamat pe scara larga de critici pentru regie, scenariu, coloana sonora, cinematografie, scenografie si interpretarile lui DiCaprio, De Niro si Lily Gladstone care joaca de asemenea in rolul principal. 

Publicatii precum Variety, Deadline, The Hollywood Reporter dar si statistici de la casele de pariuri considera ca pelicula va primi cu siguranta o nominalizare pentru “cel mai bun film al anului 2023” la premiile Oscar 2024, fiind favorita sa castige mult-ravnitul trofeu.

Este al saselea film de lung metraj la care lucreaza Scorsese si DiCaprio si a zecea colaborare intre Scorsese si Robert De Niro, care face parte din distributia peliculei, alaturi de John Lithgow si Brendan Fraser.

Mai jos veti descoperi pe larg adevarata istorie din spatele peliculei care ofera contextul povestii pe care a redat-o cu maestrie Scorsese pe marele ecran. Desi regizorul nu a urmat intocmai cartea lui David Grann, merita mentionat ca mai jos veti gasi o serie de spoilere pentru o parte din intamplarile ecranizate in film.

Actiunea are loc in anii 1920 in Oklahoma si prezinta crimele in serie comise asupra membrilor tribului Osage dupa ce s-a descoperit petrol pe teritoriul acestora. Crimele au ajuns ajuns sa fie cunoscute drept “Domnia Terorii” si au declansat o ancheta majora a FBI care a esuat, asa cum a aratat mai tarziu investigatia lui David Grann.

La sfarsitul anilor 1800, locuitorii din Osage County au devenit printre cei mai bogati oameni din lume in privinta venitului pe cap de locuitor in urma descoperirii petrolului pe teritoriile lor din Pawhuska, Oklahoma, si in imprejurimi. Colonistii albi au incercat rapid sa revendice bogatia iar in decurs de cativa ani, cel putin 24 de indieni din Osage — se estimeaza ca ar fi fost de fapt aproximativ 150 de oameni decedati — au murit in circumstante violente sau suspecte.

Una dintre povestile care au facut inconjurul presei ii are in centru pe membrii familiei Burkhart, povestea lor aflandu-se si in centrul filmului lui Scorsese. 

Pe 9 martie 1923, James William Burkhart, in varsta de doi ani — cunoscut sub numele de „Cowboy” — avea o durere de ureche si pentru ca starea lui s-a agravat, mama lui, Mollie Burkhart a decis sa il duca la medic in loc sa petreaca noaptea la sora ei, asa cum era planificat.

In ziua imediat urmatoare o explozie le-a zguduit orasul iar o bomba a distrus casa surorii lui Mollie, omorand-o pe sora si pe servitoarea ei. Cumnatul a fost de asemenea ranit gravit si a murit cateva zile mai tarziu. Mollie si fiul ei ar fi trebuit sa fie printre victime dar a scapat la limita.

Crimele au fost ultimele dintr-o serie de decese suspecte care au lovit familia lui Mollie. In 1918, o alta sora murise din cauza unei “boli ciudate puse pe seama epuizarii” iar in 1921 sora cea mare a fost gasita ucisa pe un camp. Mama lor, Lizzie a murit la cateva luni dupa aceea, victima a unei presupuse otraviri.

Mollie si familia ei detineau la vremea respectiva drepturile asupra petrolului din zona, adica o mostenire estimata la sute de mii de dolari anual (suma este ajustata la inflatie).

In “Killers of The Flower Moon” , Lily Gladstone, actrita originara din tribul Blackfeet, joaca rolul lui Mollie iar DiCaprio joaca rolul sotului ei, Ernest Burkhart. 

Robert De Niro completeaza distributia in rolul unchiului lui Ernest, un crescator de vite devenit sef politic pe nume William Hale, iar si Jesse Plemons joaca rolul agentului federal Tom White. 

Ancheta FBI a determinat ca Hale ar fi fost de fapt creierul din spatele crimelor in timp ce investigatia lui David Grann — care a publicat cartea ce sta la baza filmului — indica o conspiratie mai ampla care a implicat multi alti oameni, inclusiv autoritatile americane. Grann a descoperit ca “era vorba, de fapt, despre o cultura a crimelor si o cultura a complicitatii. Multe dintre aceste crime au fost savarsite de indivizi care profitau de pe urma acestui sistem foarte corupt de a-i viza pe Osage, adesea casatorindu-se cu membri ai familiilor lor si apoi complotand sa-i ucida pentru a le fura banii din petrol si mostenirea.”

Documentarea lui Grann a inceput in 2012 si a durat cinci ani in care a descoperit ca multe dintre decesele comise in Osage County nu au fost niciodata investigate corespunzator.

Cartea lui Grann este impartita in trei sectiuni. Prima se concentreaza asupra lui Mollie si a familiei sale, in timp ce a doua este dedicata anchetei FBI conduse de White. Cea de-a treia abordeaza lacunele majore din descoperirile FBI, dezvaluind amploarea conspiratiei. 

Grann a descoperit ca in acest sistem al crimelor comise impotriva nativilor Osage erau implicati o multime de oameni, de la angajatii de la pompe funebre care acopereau ranile provocate de gloante, la medici care administrau otravuri, oameni de afaceri si oamenii ai legii care le stergeau urmele si multi altii care au ramas complici si au profitat de pe urma crimelor.

Initial, filmul lui Scorsese era axat pe ancheta federala, DiCaprio jucand rolul lui White. Dupa ce regizorul a vizitat Osage County si s-a intalnit cu nativii care l-au incurajat sa regandeasca aceasta abordare, si-a schimbat directia, plasand relatia dintre Mollie si Ernest in centrul naratiunii. Scenaristii si echipa de productie au lucrat indeaproape cu nativii din Osage pentru a se asigura ca filmul le prezinta cu acuratete cultura. Problema exploatarii culturale este un subiect extrem de sensibil in acest moment la nivel international, in special in SUA.

Filmarile pentru “Killers of The Flower Moon” au avut la fata locului, in Oklahoma, cu nativii Osage atat in fata camerei de filmat, cat si in culise. O parte dintre ei au creat costumele, decorurile si alte elemente cheie care l-au ajutat pe Scorsese sa recreeze atmosfera anilor 1920. DiCaprio, Gladstone si De Niro au invatat inclusiv limba Osage.

“Domnia Terorii” a inceput de fapt in secolul al XIX-lea cand colonistii albi si guvernul federal i-au fortat pe nativii Osage sa isi paraseasca pamanturile ancestrale din Missouri, Arkansas, Oklahoma si Kansas.

In cautarea unui nou camin, nativii Osage au cumparat in 1872 peste 600.000 de hectare in nord-estul Oklahomei, infiintand Rezervatia Osage, numita in prezent Osage County.

Faptul ca erau proprietarii propriei rezervatii le-a oferit o anumita protectie impotriva acapararii tot mai nerusinate a terenurilor de catre guvern. Insa cinci ani mai tarziu autoritatile au dat o lege in care ii obligau sa imparta terenul in loturi de cate 65 de hectare, acordate unor nativi americani pentru agricultura. Legea punea accentul in mod intentionat pe proprietatea privata pentru a-i dezbina pe membrii comunitatii care erau obisnuiti sa duca un stil de viata la comun. In plus, terenul excedentar era obligatoriu deschis catre colonistii albi.

In 1906, nativii Osage s-au straduit si a reusit sa negocieze termeni mai favorabili fata de legile impuse altor popoare indigene. S-a marit dimensiunea loturilor individuale si s-a asigurat pastrarea proprietatii comune asupra mineralelor de sub pamanturile respective. Astfel, cei 2229 de locuitori nativi urmau sa imparta bogatia obtinuta din resursele subterane in mod egal.

Legile erau extrem de complicate iar membrii tribului puteau mosteni dreptul de proprietate si o parte din banii din petrol dar nu puteau sa vanda pamantul. La randul lor, colonistii albi aflati in cautare de avere puteau mosteni parti din drepturile petroliere daca se casatoreau cu un membru al unei familii native Osage sau daca ii convingeau cumva sa ii puna pe lista de mostenitori.

Conform datelor detinute de Societatea Istorica din Oklahoma si publicate intr-un articol amplu al revistei Smithsonian, resursele rezervatiei au generat in numai doua decenii mai multa bogatie decat toate celelalte locuri similare din America de Nord la un loc. Presa ii numea pe nativi si pe colonistii albi care inchiriau campuri petroliere in Osage “cei mai invidiati oameni din tara”.

Castigau sute de mii de dolari, calatoreau in cele mai noi automobile lansate pe piata si detineau pasari exotice. Aceste lucruri au atras atentia presei nationale si a guvernului federal care a luat masuri pentru a impune restrictii asupra autonomiei financiare a tribului. 

In 1921, Congresul a adoptat o masura prin care se cerea ca nativii Osage sa se supuna unui test de competenta pentru a-si gestiona propriile averi. Cei considerati incompetenti de catre Biroul pentru Afaceri Indiene au primit un tutore alb care supraveghea „toate cheltuielile lor, pana la pasta de dinti pe care o cumparau de la magazinul din colt”, asa cum scrie in cartea lui Grann.

Sistemul a fost corupt de la bun inceput, cu numiri de tutela acordate unor cetateni albi puternici, eticheta de „incompetent” a fost aplicata cel mai adesea celor cu descendenta Osage completa, mai degraba decat celor cu mostenire mixta. Multi tutori au abuzat de pozitia lor, vanzand bunurile celor pe care ii aveau in “grija” sau furand bani in mod direct.

Personajele principale din filmul lui Martin Scorsese au avut la randul lor tutori albi delegati de autoritati.

Rita Smith, Anna Brown, Mollie Burkhart and Minnie Smith

Mollie, mama ei, Lizzie (jucata in film de Tantoo Cardinal), si sora ei mai mare, Anna Brown (jucata in film de Cara Jade Myers) au avut fiecare tutori albi. Scott Mathis, proprietarul Big Hill Trading Company, a supravegheat finantele Annei si ale lui Lizzie, in timp ce Ernest, care s-a casatorit cu Mollie in 1917, a administrat averea acesteia.

In 1921, Anna, proaspat divortata, a disparut de casa si s-a presupus ca a plecat sa petreaca. Corpul ei a fost gasit dupa o saptamana intr-o rapa, fiind ucisa de o rana de glont. In aceeasi zi, a fost descoperit cadavrul descompus al lui Charles Whitehorn, un nativ care disparuse cu o saptamana inaintea ei. Whitehorn avea doua gauri de glont in frunte, care proveneau de la un pistol de calibrul 32 – acelasi tip de arma despre care se crede ca a fost folosit in cazul uciderii Annei.

Treptat, o multime de oameni din Osage au inceput sa moara, desi erau tineri si aparent sanatosi. Persoanele albe care au incercat sa intervina in favoarea nativilor au devenit de asemenea victime ale conspiratorilor. 

Un muncitor petrolier a fost injunghiat si batut pana la moarte in timpul unei vizite la Washington unde intentiona sa ceara autoritatilor federale sa investigheze crimele din Osage in timp ce avocatul W.W. Vaughan a fost aruncat dintr-un tren la scurt timp dupa ce a intrat in posesia unor documente incriminatoare legate de caz in 1923.

Mollie si membrii familiei sale au continuat sa caute raspunsuri, chiar si in timp ce sanatatea ei se deteriora si amenintarile cu razbunarea se inmulteau.

Dupa o petitie publica adresata guvernului, autoritatile federale au deschis o ancheta numai cand nativii au promis sa finanteze cu 20.000 de dolari intregul proces. Cazul a stagnat pana cand a fost preluat de Tom White, un fost politist texan care a strans dovezi ce indicau doua personaje aflate in legaturi stranse cu victimele: William Hale (jucat de Robert De Niro si Ernest Burkhart (personajul lui DiCaprio), amandoi lucrand in tandem pentru a distruge vietile nativilor si a se imbogati de pe urma crimelor comise.

Hale si Ernest au fost pusi sub acuzare, Hale era convins ca relatiile lui il vor salva de condamnare in timp ce Ernest a recunoscut ca unchiul lui ar fi responsabil pentru mai multe crime. Procesele lor au tinut prima pagina a ziarelor, americanii urmarind cu nerabdare relatarile din sala de judecata in paginile publicatiilor New York Times si a altor ziare importante.

Amandoi si-au recunoscut pana la urma vinovatia si au fost condamnati la inchisoare pe viata si la munca silnica. Niciunul nu si-a ispasit pedeapsa integral, Ernest a fost eliberat conditionat in 1937 iar Hale in 1947.

In urma procesului, Mollie a descoperit ca ea era la randul ei otravita lent de catre doi doctori si, desi a insistat ca sotul ei ar fi un om bun si nevinovat, a fost profund socata sa afle de rolul lui in crimele din Osage County si de faptul ca a incercat sa o ucida inclusiv pe ea si pe fiul ei, Cowboy.

Investigatia lui David Grann a scos la iveala coruptia si incompetenta sistemului american de a ancheta multe alte morti suspecte care au nu au fost niciodata cercetate de autoritati. 

In plus, rata de mortalitate ar fi ajuns la 50% iar documentele care au fost ignorate de presa americana si de autoritati deopotriva au aratat, la aproape un secol distanta, ca guvernul a gestionat de fapt intregul proces de tutela al nativilor. Astfel, un barbat alb controla averile a cate cinci nativi Osage iar Biroul pentru Afaceri Indiene, o entitate creata pentru a-i proteja pe nativi, nu a facut decat sa sustina “Domnia Terorii”, asa cum a ramas scris in istorie acest episod. Situatia nativilor si a dreptului de proprietate nu a fost nici astazi rezolvata.

Cartea lui Grann ─ Crimele din Osage County ─ a fost tradusa si in limba romana la Editura RAO si poate fi achizitionata aici. Va recomandam sa urmariti “Crimele din Osage County: Bani Insangerati” in cinematografe pentru a vedea punctul de vedere al lui Scorsese asupra acestei povesti.

Citește în continuare