Sarah Nemtanu, numita prim-vioara solo a Orchestrei din Paris, incepand din ianuarie 2026. Anterior a fost concertmaistru la Orchestra Nationala a Frantei.

Sarah Nemtanu, una dintre cele mai importante violoniste contemporane, va deveni de la 1 ianuarie 2026 prim-vioara solo a Orchestrei din Paris.
Postul ramasese vacant dupa retragerea lui Roland Daugareil in 2021 si dupa disparitia prematura a lui Philippe Aïche in 2022, iar alegerea muzicienei de origine romana confirma un traseu artistic de exceptie si o colaborare stransa cu ansamblul francez in ultimii ani.
Decizia a fost anuntata oficial de Philharmonie de Paris si de directorul muzical Klaus Mäkelä, care au subliniat calitatile muzicale si umane ale artistei.
Nemtanu condusese deja orchestra in repetate randuri, sub bagheta lui Mäkelä in Simfonia a IX-a de Mahler in octombrie 2024 si in „Missa in si minor” de Bach in aprilie 2025, dar si alaturi de Esa-Pekka Salonen in „Resurectia” de Mahler si in alte programe recente.
In mai 2025, a fost invitata de Herbert Blomstedt pentru un concert dedicat lui Berwald si Brahms, confirmand prin aceste aparitii evidentele legaturi stabilite cu ansamblul parizian.
Ascensiunea violonistei fusese spectaculoasa inca din 2002, cand celebrul dirijor Kurt Masur, pe atunci director muzical al Orchestrei Nationale a Frantei, ii incredintase rolul de concertmaistru la doar 21 de ani. Sarah Nemtanu devenea astfel cel mai tanar muzician din istoria ansamblului care prelua aceasta functie. Alegerea lui Masur a confirmat intuitia dirijorului german, care spunea ca a recunoscut imediat in tanara violonista toate calitatile necesare unui lider de orchestra.
Nascuta in 1981 intr-o familie de muzicieni de origine romana, Sarah Nemtanu a inceput studiul viorii cu tatal sau, Vladimir Nemtanu, prim-vioara solo la Orchestra Nationala Bordeaux Aquitaine.
Si-a continuat formarea la Conservatorul din Bordeaux, unde a obtinut medalia de aur atat pentru vioara, cat si pentru muzica de camera, apoi la Conservatorul National Superior din Paris, sub indrumarea lui Gerard Poulet si Pierre-Laurent Aimard. Este laureata a Concursului Maurice Ravel (1998) si a Concursului International Antonio Stradivarius (2001), premii care i-au deschis drumul catre o cariera internationala.
Desi formata si recunoscuta in Franta, Sarah Nemtanu a ramas profund legata de originile sale romanesti.


A invatat limba in familie si a descoperit Romania prin povestile parintilor sai, pastrand o relatie deopotriva afectiva si artistica cu tara. In repertoriul sau, Enescu ocupa un loc central, iar albumul „Impresii din copilarie” apare ca un adevarat omagiu adus culturii romanesti. Proiectul se inspira din suita cu acelasi nume a compozitorului si exploreaza universul varstei fragede, cand exprimarea era directa si sincera, ceea ce artista a descris drept „o muzica a sufletului”.
Sarah Nemtanu a revenit constant in Romania, fie ca solista in cadrul Festivalului Enescu, fie in alte proiecte camerale, fiind o colaboratoare frecventa a dirijorului Cristian Macelaru.
De-a lungul carierei, a cantat ca solista alaturi de orchestre prestigioase precum London Symphony Orchestra, Orchestra Santa Cecilia din Roma sau Orchestra Nationala a Frantei. A colaborat cu dirijori de prima marime: Bernard Haitink, Sir Colin Davis, Riccardo Muti, dar si cu muzicieni mai putin clasici precum Richard Galliano, Chilly Gonzales sau Ibrahim Maalouf. Deschiderea catre universuri muzicale diferite i-a adus reputatia de violonista versatila, capabila sa treaca cu usurinta de la repertoriul clasic la experiente cross-over.
Discografia ei include un album de muzica de camera inregistrat impreuna cu sora sa, Deborah Nemtanu – prim-viola solo la Orchestra de Camera din Paris – dedicat lui Bach si Schnittke (2014), dar si doua albume solo: „Gypsic” (2010) si „Tchaikovsky Live” (2013).
Familia Nemtanu a oferit muzicii franceze si internationale mai multe nume de referinta.
Tatal, Vladimir Nemtanu, a fost o figura respectata a vietii muzicale din Bordeaux, iar sora, Deborah, este astazi prim-vioara solo la Orchestra de Camera a Parisului si profesor la Conservator.
Toamna aceasta va aduce pentru Sarah o serie de momente de tranzitie, inainte de preluarea oficiala a functiei la 1 ianuarie 2026. Va conduce Orchestra din Paris sub bagheta lui Esa-Pekka Salonen intr-o turneu european care va trece prin Festivalul de la Lucerne, Filarmonica din Berlin si Filarmonica din Hamburg. In toamna, va reveni pe scena Filamornicii de la Paris pentru concerte cu Daniel Barenboim, Salonen si Mäkelä.