Skip to content

Spania, Irlanda, Olanda, Islanda si Slovenia ameninta cu boicotarea Eurovisionului din 2026 daca Israel va fi acceptat in competitie. La Hollywood, peste 4.000 de actori si regizori refuza sa lucreze cu institutii israeliene.

Pe masura ce conflictul din Gaza escaladeaza si tot mai multi oameni isi pierd vietile, comunitatea internationala protesteaza impotriva includerea Israelului in numeroase proiecte culturale. Dupa ce aproximativ 4.000 de actori si regizori din Hollywood au semnat un angajament sa nu lucreze cu institutii cinematografice israeliene pe care le considera complice la actiuni acuzate de genocid sau apartheid impotriva palestinienilor, a venit randul tarilor participante la Eurovision sa aiba un cuvant de spus in acest sens.

Recent, cinci tari au anuntat oficial ca se vor retrage din competitie daca statul israelian va fi prezent pe scena de la Viena in 2026, unde va avea loc concursul dupa victoria lui JJ de anul acesta. 

Spania, Olanda, Irlanda, Slovenia si Islanda si-au exprimat pozitii ferme prin decizii institutionale sau declaratii publice, aducand presiune directa asupra Uniunii Europene de Radio si Televiziune (EBU), organizatoarea concursului.

Decizia luata de consiliul de administratie al Radioteleviziunii Spaniole (RTVE) marcheaza un moment fara precedent in istoria recenta a Eurovisionului. Cu zece voturi pentru, patru impotriva si o abtinere, membrii consiliului au aprobat propunerea presedintelui José Pablo López de a conditiona participarea tarii de excluderea Israelului. La inceputul lunii, premierul Pedro Sánchez isi exprimase deja dorinta ca Israelul sa fie eliminat din competitie, declarand ca nu pot exista „standarde duble” intre cazul Rusiei, exclusa in 2022 dupa invadarea Ucrainei, si cel al Israelului, acuzat de crime de razboi si genocid in Gaza.

Ministrul spaniol al culturii, Ernest Urtasun, a mers si mai departe, afirmand intr-un interviu televizat ca „participarea Israelului nu poate fi tolerata”, iar ceea ce se intampla in Fasia Gaza trebuie numit pe nume: „un genocid comis de un guvern genocidar”. 

Declaratiile sale au venit in contextul protestelor masive care au insotit turul ciclist Vuelta, unde echipa Israel-Premier Tech a fost intampinata cu manifestatii ostile.

Situatia tensionata coincide cu publicarea unui raport al unei comisii de ancheta a ONU, care acuza Israelul de genocid in Gaza. 

Conform datelor Ministerului Sanatatii din teritoriul palestinian, peste 64.000 de persoane au fost ucise de la inceputul ofensivei israeliene, declansata dupa atacul Hamas din 7 octombrie 2023, in care au murit 1.200 de israelieni si 251 au fost luati ostatici. Asociatia Internationala a Cercetatorilor in Genocid (IAGS) a sustinut ca actiunile Israelului corespund definitiei juridice a genocidului conform Conventiei ONU din 1948, in timp ce statul israelian a respins constant aceste acuzatii, considerandu-le „unilaterale si partinitoare”.

In ceea ce priveste situatia din Hollywood, nume precum Emma Stone, Ava DuVernay, Yorgos Lanthimos, Olivia Colman, Mark Ruffalo, Tilda Swinton, Javier Bardem, Ayo Edebiri, Riz Ahmed, Josh O’Connor, Cynthia Nixon, Julie Christie si Ilana Glazer s-au angajat, prin grupul Film Workers for Palestine, sa nu colaboreze cu institutii cinematografice israeliene. Documentul vizeaza festivaluri, studiouri, centre de productie sau de difuzare considerate complici la politicile statului israelian in Gaza, insa nu ii exclude pe cineastii israelieni ca persoane individuale, gestul fiind prezentat drept o forma de solidaritate culturala cu palestinienii si de protest fata de ceea ce International Association of Genocide Scholars a definit drept genocid.

In ceea ce priveste Eurovision, Uniunea Europeana de Radio si Televiziune a recunoscut ca situatia depaseste cadrul obisnuit al regulilor concursului. Martin Green, directorul Eurovision, a declarat ca „toate posturile membre au termen pana la jumatatea lunii decembrie pentru a confirma daca doresc sa participe la editia de anul viitor” si ca EBU „va respecta orice decizie a radiodifuzorilor”.

Slovenia a anuntat inca din iulie, prin intermediul radiodifuzorului public RTVSLO, ca nu va participa daca Israel va fi acceptat in competitie, motivand decizia prin „genocidul din Gaza”. 

De asemenea, Irlanda, prin RTE, a comunicat ca participarea ar fi „de neconceput in fata pierderilor de vieti omenesti” si ar echivala cu o validare tacita a situatiei. Islanda a transmis un mesaj similar iar Olanda, care nu a recunoscut oficial Palestina ca stat, dar care s-a alaturat acestui grup, reprezinta o surpriza in ecuatia boicotului, confirmand ca disensiunile depasesc granitele politice traditionale.

Cele cinci tari, unite prin pozitia comuna, pot declansa o reactie in lant. 

Pana acum, nici Franta, nici Germania, nici Italia si nici Marea Britanie – celelalte patru state din „Big Five”, marii contributori financiari ai Eurovisionului – nu au anuntat o pozitie similara, dar presiunea asupra lor creste. In Scotia, ministrul culturii Angus Robertson s-a pronuntat deja in favoarea boicotului.

Aparent inofensiva, retragerea a cinci tari importante din competitia ar insemna o pierdere de peste 1 milion de euro din bugetul Eurovision — Spania plateste o taxa de participare de doua-trei ori mai mare fata de alte state, anul acesta achitand intre 300 si 350.000 de euro catre EBU.

Intr-un comunicat transmis podcastului EuroTrip, grupul de referinta al Eurovision a explicat ca subiectul a fost escaladat catre Consiliul Executiv al EBU inca din luna iunie, fiind numit un expert independent care sa consulte toate radiodifuzoarele si organizatiile internationale relevante.

Conform unor surse citate de presa, organizatorii ar fi transmis deja doua optiuni catre televiziunea publica israeliana KAN: fie o retragere temporara din competitie, fie participarea sub un steag neutru, dupa modelul sportivilor rusi la Jocurile Olimpice. Aceasta solutie ar permite evitarea unui scandal si ar salva formal neutralitatea politica a concursului.

Peste 70 de fosti concurenti Eurovision au semnat o scrisoare deschisa in care cer excluderea Israelului si a radiodifuzorului sau public KAN din competitie. 

La randul sau, castigatorul editiei anterioare, solistul austriac JJ, a cerut ca Israelul sa fie interzis in 2026, declarand ca „Eurovision ar pierde orice credibilitate daca ar accepta tacit genocidul”.

Criticii subliniaza ca, desi EBU insista asupra neutralitatii politice, precedentul excluderii Rusiei in 2022 a aratat ca organizatorii pot lua decizii motivate geopolitic atunci cand reputatia concursului este pusa in pericol.

Editia a 70-a a Eurovisionului este programata la Viena, cu semifinalele pe 12 si 14 mai si finala pe 16 mai 2026. Concursul a inregistrat in 2025 o audienta de 166 de milioane de telespectatori, ceea ce il transforma in cel mai vizionat eveniment cultural anual la nivel european, cu impact dincolo de granitele continentale.

In contextul de fata, Eurovisionul din 2026 risca sa devina un teren de confruntare pentru tensiunile geopolitice ale momentului.

Citește în continuare