Oamenii de stiinta au facut un pas important in directia comunicarii directe intre creier si computer: au demonstrat ca este posibila decodarea nu doar a cuvintelor rostite sau a celor pe care cineva incearca sa le spuna, ci si a cuvintelor gandite, fara intentia de a fi exprimate. Descoperirea ar putea transforma viata persoanelor cu dizabilitati de vorbire, dar ridica si intrebari majore despre confidentialitatea mintii umane.

Experimentul, parte a proiectului BrainGate2 de la UC Davis Health, a folosit electrozi implantati in cortexul motor – zona responsabila de controlul vorbirii. Conectati la un computer si la un sistem de inteligenta artificiala, acesti electrozi au permis recunoasterea a circa 6.000 de cuvinte cu o acuratete de peste 97%. In unele cazuri, sistemul a reusit sa redea vocea pacientului pe baza unor inregistrari anterioare bolii.

Noutatea actualului studiu consta in faptul ca algoritmii au reusit sa interpreteze si vorbirea interioara – cuvinte sau propozitii gandite, fara intentia de a fi rostite. Dupa antrenament, computerul a putut chiar sa decodeze propozitii intregi. Aceasta performanta ar putea ajuta pacienti care obosesc incercand sa vorbeasca, insa ridica dileme etice legate de intimitatea gandurilor.

Pentru a proteja confidentialitatea, cercetatorii au propus solutii precum activarea decodarii doar dupa o „parola mentala”, de exemplu fraza „Chitty Chitty Bang Bang”, care a fost recunoscuta cu o acuratete de aproape 99%.

Desi tehnologia este inca in faza experimentala, rezultatele sugereaza ca decodarea gandurilor ar putea deveni realitate in viitorul apropiat. In acelasi timp, succesul deschide o dezbatere esentiala despre limitele etice si siguranta utilizarii interfetelor creier-computer.