Netflix a lansat House of Guinness (Casa Guinness”, unul dintre cele mai ambitioase seriale de epoca ale anului, o productie ampla semnata de Steven Knight, creatorul Peaky Blinders, care aduce pe ecran povestea uneia dintre cele mai influente familii ale Irlandei secolului al XIX-lea. 

Amplasata in Dublinul anilor 1860, imediat dupa moartea patriarhului Sir Benjamin Lee Guinness – omul care a transformat o afacere de familie intr-un imperiu global –, seria exploreaza tensiunile, rivalitatile, tradarile si dramele personale care izbucnesc in interiorul dinastiei Guinness atunci cand mostenirea devine o povara mai grea decat puterea. Productia a fost comparata deja cu fenomenul Succession pentru modul in care combina saga familiei cu critica sociala si pentru transformarea unor fapte istorice intr-o explorare a obsesiei pentru avere, control si supravietuire.

House of Guinness isi incepe povestea in 1868, la scurt timp dupa moartea lui Sir Benjamin Lee Guinness, nepotul fondatorului Arthur Guinness si arhitectul expansiunii internationale a marcii. 

Moartea sa lasa in urma nu doar un imperiu de afaceri, ci si o mostenire juridica complexa, care ii obliga pe fiii sai – Arthur (Anthony Boyle) si Edward (Louis Partridge) – sa conduca impreuna fabrica, sub amenintarea pierderii averii daca nu colaboreaza. Alaturi de ei, sora Anne (Emily Fairn) si fratele mijlociu Benjamin Jr. (Fionn O’Shea) trebuie sa gaseasca un echilibru intre ambitiile personale, asteptarile publicului si presiunea uriasa a numelui pe care il poarta.

Serialul nu se limiteaza la drama interna a familiei. El aduce in prim-plan si contextul politic al epocii: ascensiunea nationalistilor irlandezi, lupta pentru independenta fata de Marea Britanie si tensiunile sociale care pun in pericol nu doar averea Guinness, ci si viata mostenitorilor. 

Fenians, gruparea revolutionara activa in Irlanda, America si Marea Britanie, vede in familia Guinness simbolul suprem al „ascendentei protestante” si o tinta pentru actiuni violente, transformand conflictul dintre putere si resentiment intr-o tensiune constanta a firului narativ.

Pentru Steven Knight, provocarea a fost sa umple golurile pe care istoria nu le documenteaza. In lipsa surselor personale – „nu exista Facebook sau Instagram”, dupa cum declara intr-un interviu pentru Tudum – scenaristul a reconstruit portretele personajelor din actiunile si deciziile lor reale, folosind realizarile si greselile ca puncte de sprijin pentru a imagina detalii intime. Asa cum veti descoperi mai jos, povestea se extinde dincolo de arhive, devenind un amestec de fapte istorice si fictiune dramatica.

Personajele centrale ale seriei sunt cei patru copii ai lui Benjamin, fiecare reprezentand o fateta diferita a mostenirii Guinness. 

Arthur, interpretat de Anthony Boyle, este fratele cel mare, educat la Eton si obisnuit cu luxul Londrei. Estet rafinat si aristocrat prin comportament, el priveste mostenirea familiei ca pe o povara. Detesta ideea de a se intoarce in Dublin si este revoltat de conditiile testamentului tatalui sau, care il leaga pe viata de fabrica. Boyle il descrie ca pe un personaj complex, care isi ascunde anxietatea si furia sub o masca de detasare, mai ales in ziua inmormantarii cand, spre deosebire de fratii sai, ramane impasibil.

Edward, cel mai tanar dintre frati, interpretat de Louis Partridge, este opusul lui Arthur. Ambitios, pragmatic si conectat profund la afacerea familiei, el considera ca destinul sau este sa duca mai departe mostenirea Guinness. A petrecut adolescenta invatand toate detaliile industriei berii si isi vede fratele mai mare ca pe un obstacol in calea progresului. In ciuda lipsei de experienta mondena, Edward este sigur pe abilitatile sale de afacerist si hotarat sa preia controlul asupra fabricii.

Anne, interpretata de Emily Fairn, este cea mai mare dintre frati si singura femeie din familie. Maritata cu un aristocrat mai in varsta si constransa de rolurile limitate ale femeilor in secolul al XIX-lea, ea este initial marginalizata, dar isi gaseste un scop intr-o misiune filantropica si sociala, incercand sa foloseasca averea familiei pentru a produce schimbare.

Benjamin, interpretat de Fionn O’Shea, este fiul mijlociu si „oaia neagra” a familiei. Neinteresat de afacere si ignorat de restul clanului, el cade prada dependentei de jocuri de noroc si substante, devenind un personaj tragic, marcat de sentimentul ca este invizibil in propria casa.

In jurul celor patru mostenitori se construieste o retea densa de personaje secundare, fiecare cu propriile interese si agende. 

Sean Rafferty, interpretat de James Norton, este sef de productie la fabrica Guinness si un „fixer” fara scrupule, dispus sa incalce orice regula pentru a proteja reputatia familiei. Carismatic si manipulator, el este mentorul tanarului Edward, dar relatia lor devine tensionata pe masura ce generatia tanara isi revendica autoritatea.

Ellen Cochrane, interpretata de Niamh McCormack, este o republicana irlandeza pasionata si strategica, marcata de trauma foametei si dedicata cauzei independentei. Inteligenta si lipsita de frica, ea sfideaza societatea patriarhala a epocii si ii provoaca pe barbatii care incearca sa o controleze. Fratele ei, Patrick (Seamus O’Hara), este liderul Fenians si simbolul radicalismului nationalist, un personaj exploziv care vrea sa distruga influenta Guinness si domina scenele de agitatie politica.

Din lumea aristocratica fac parte Lady Olivia Hedges (Danielle Galligan), o tanara provenita dintr-o familie nobila ruinata, convinsa ca un mariaj avantajos ii va reda statutul social, si fratele ei, Byron Hedges (Jack Gleeson), un oportunist cu origini mixte care se alatura afacerii pentru propriile scopuri. In centrul intrigilor domestice se afla si matusa Agnes Guinness (Dervla Kirwan), o matriarha inteligenta si calculata, dedicata protejarii reputatiei familiei intr-o perioada de criza.

Desi inspirat din fapte reale, House of Guinness isi asuma libertati narative care l-au ajutat pe Knight sa spuna povestea in opt episoade si sa construiasca personaje complexe.

Povestea este ancorata in evenimente autentice – testamentul controversat al lui Benjamin Lee, mostenirea uriasa lasata copiilor sai, rolul familiei in politica si ascensiunea Guinness ca simbol al puterii economice irlandeze –, dar multe dintre detaliile intime sunt reinterpretate. 

Istoricul Adrian Tinniswood confirma ca influenta familiei este redusa corect in serial si ca Benjamin Lee a fost, intr-adevar, considerat primul milionar al Irlandei. Intr-adevar, Guinness a fost – si ramane – unul dintre cele mai importante nume din istoria Irlandei moderne. Povestea incepe in 1759, cand Arthur Guinness, un irlandez cu o viziune mai mare decat mijloacele pe care le avea la dispozitie, a inchiriat pentru 9.000 de ani o fabrica modesta de bere din St. James’s Gate, Dublin. Initial un producator de mica anvergura, Arthur a pariat totul pe un tip de bere mai intunecata si mai densa, porterul, care a devenit rapid preferata clasei muncitoare britanice.

Pe parcursul a doua generatii, Guinness a crescut de la o afacere de cartier la un imperiu comercial. Fiul fondatorului, Arthur al II-lea, a extins productia si a pus bazele traditiei familiale de implicare politica. Dar adevaratul salt istoric a avut loc sub conducerea nepotului sau, Benjamin Lee Guinness, personajul a carui moarte deschide actiunea serialului Netflix. 

Benjamin a modernizat procesele de fabricatie, a extins distributia dincolo de granitele Irlandei si a transformat Guinness intr-un simbol al identitatii nationale, dar si intr-o marca recunoscuta in toata lumea britanica. Exporturile spre Anglia au devenit esentiale pentru dezvoltarea afacerii, iar Guinness a devenit rapid cea mai importanta bere stout de pe piata.

Pe langa contributia economica, familia Guinness a jucat un rol major si in viata politica si sociala a Irlandei. Membrii sai au fost implicati activ in administratia locala, in Parlamentul britanic si in organizatiile filantropice. Benjamin Lee, spre exemplu, a fost deputat unionist si a sprijinit miscarea pentru emanciparea catolicilor, o pozitie nuantata care reflecta complexitatea societatii irlandeze din acea vreme. Familia s-a implicat si in proiecte caritabile importante, inclusiv finantarea restaurarii Catedralei St. Patrick din Dublin.

O alta dimensiune cruciala a povestii este contextul politic exploziv al Irlandei anilor 1860. 

Tara era marcata de consecintele devastatoare ale Marii Foamete (1845–1852), un eveniment care a ucis un milion de oameni si a fortat alte milioane sa emigreze. In acest vid social si politic a aparut miscarea feniana, o organizatie revolutionara care milita pentru independenta Irlandei si pentru rasturnarea „ascendentei protestante” – elita anglo-irlandeza protestanta care controla economia si politica, din care familia Guinness facea parte. Aceasta tensiune, un element istoric autentic, este unul dintre fundamentele dramatice ale serialului disponibil pe Netflix.

In realitate, asa cum se intampla si in serial, Benjamin Lee Guinness a prevazut in testament ca fiii sai, Arthur si Edward, desi complet diferiti ca temperament si viziune, sa conduca impreuna fabrica de bere sau sa piarda mostenirea. Excluderea fiicei Anne, din cauza casatoriei cu un preot anglican, reflecta normele misogine si clasiste ale epocii.

Exista insa si numeroase episoade complet fictive. De exemplu, personajul Sean Rafferty nu are un corespondent real, este un construct narativ menit sa dramatizeze tensiunile de putere. Fictiva este si povestea unui fiu nelegitim trimis in America ca ambasador al brandului – o idee „surprinzatoare”, spune Tinniswood, in conditiile in care piata americana nu era o prioritate comerciala la acea vreme, accentul fiind pus pe Marea Britanie si pe modernizarea transportului intern.

Serialul introduce si elemente politice dramatizate. Confruntarile violente de la inmormantarea lui Benjamin Lee, prezentate in primele episoade, nu sunt documentate istoric. In realitate, relatia dintre familia Guinness si miscarile nationaliste era complexa: desi unionisti convinsi, Guinnessii au sprijinit emanciparea catolicilor, ceea ce i-a plasat intr-o pozitie ambigua fata de fenieni. 

De asemenea, portretizarea fiului Arthur ca homosexual este fictiune – nu exista dovezi in acest sens, desi unchiul sau Arthur, implicat intr-un scandal legat de o casatorie „de fatada” pentru a mentine imaginea unei familii traditionale, ar fi putut inspira acest fir al povestii.

Un alt eveniment real care a fost pastrat, desi reinterpretat, este acuzatia de coruptie electorala adusa lui Arthur Guinness in urma alegerii sale ca membru al Parlamentului. In realitate a fost judecat si declarat nevinovat, insa oameni din anturajul sau au fost condamnati pentru mita electorala – o practica raspandita la acea vreme.

Steven Knight declara ca momentele de fictiune au venit din nevoia de a  „umple golurile” deoarece sursele istorice nu ofera detalii intime despre viata privata a membrilor familiei.