Unul dintre cele mai misterioase si ambitioase proiecte ale lui Charlie Chaplin va fi facut public la aproape 50 de ani dupa moartea acestuia. „The Freak” este filmul pe care marele cineast l-a scris si pregatit in ultimii ani de viata, dar pe care nu a mai apucat sa-l realizeze. 

Scenariul integral, pastrat in ultimele decenii in arhivele Chaplin, va fi publicat in premiera mondiala in limba engleza de editura britanica Sticking Place Books, intr-un volum intitulat „The Freak: The Story of an Unfinished Film”.

Volumul, realizat in colaborare cu Chaplin Estate si Cineteca di Bologna, reuneste pentru prima data toate materialele de lucru ale proiectului: schite, storyboarduri, note de productie, insemnari financiare, inregistrari sonore si fragmente de partitura compuse chiar de Chaplin pentru coloana sonora. 

In total, sunt peste 3.000 de pagini de documente care arata cat de aproape a fost regizorul de a incepe filmarile si cat de amplu era acest ultim vis cinematografic.

Povestea filmului, pe care Chaplin o concepuse in jurul anilor 1968–1969 (a decedat in 1977), urmareste destinul unei tinere din America de Sud care, intr-o dimineata, descopera ca i-au crescut aripi. Zvonul despre „femeia-inger” se raspandeste rapid si atrage atat admiratia, cat si teama celor din jur. Tanara este rapita si dusa la Londra, unde devine un fenomen mediatic, exploatat pentru profit de cei care pretind ca ea este o fiinta divina. Ulterior reuseste sa scape, dar este arestata din cauza infatisarii sale neobisnuite si adusa in fata justitiei, unde se dezbate daca este sau nu o fiinta umana.

Chaplin descria personajul principal, Sarapha, ca fiind „o pasare cu trup uman”, o creatura care poate aduce vindecare si pace unei lumi aflate in criza. 

In una dintre replicile scrise de el, Sarapha marturiseste: „Nu imi plac aripile mele. Nu vreau sa ii inspaimant pe oameni. Mi-e frica de ei, si lor le este frica de mine.” 

Intr-o alta scena, Chaplin noteaza: „Il iubea, desi el nu avea aripi.” Filmul ar fi explorat, asadar, teme recurente in creatia sa – alienarea, compasiunea si fragilitatea conditiei umane – dar intr-o forma metaforica si fantastica, diferita de comediile sale anterioare.

In intentiile initiale, rolul Saraphei urma sa fie jucat de Victoria Chaplin, fiica cineastului, care la acea vreme era adolescenta. 

Victoria isi aminteste ca tatal sau a studiat luni intregi miscarile pasarilor in zbor, analizand filmari stiintifice si incercand sa inteleaga mecanica aripilor. 

„Pentru ore, pentru saptamani, pentru luni, a urmarit cum se misca pasarile in aer. Dar tehnicile de filmare din acea perioada nu il multumeau. Vroia sa gaseasca o cale personala, artizanala, prin care sa redea senzatia de zbor pe ecran. Cred ca ar fi gasit-o, dar timpul i-a taiat aripile”, a povestit Victoria. 

Chaplin planuise chiar si o aparitie a sa in film, interpretand un trecator beat care o zareste pe Sarapha zburand deasupra cladirii Parlamentului britanic. Secventele urmau sa fie filmate in Londra, iar in 1969 regizorul a inceput discutiile cu mai multe companii specializate in efecte de scena si cinematografice, inclusiv cu tehnicieni de la Shepperton Studios, pentru a realiza mecanismul care sa permita zborul real al actritei.

Arhiva The Freak include schite tehnice, planuri de efecte speciale, minute de productie si tabele financiare detaliate. Exista inclusiv corespondenta dintre Chaplin si producatorul sau, Jerry Epstein, care indica faptul ca proiectul se afla „la un pas de a fi realizat”, cu distributie aproape finalizata si decoruri deja identificate. 

Printre actorii mentionati in notitele de casting se afla Robert Vaughn, James Fox si Richard Chamberlain, propusi pentru rolul profesorului englez care o descopera pe Sarapha ranita pe acoperisul sau.

Unul dintre colaboratorii tehnici ai proiectului, Gerald Larn, a realizat peste 150 de desene pentru secventele de zbor, in care Victoria Chaplin apare cu aripi articulate, construite special pentru film. 

„Charlie era extrem de precis in tot ce cerea. Stia exact cum trebuia sa arate aripile, cum sa se miste si cum sa fie filmate. Parea un proiect dificil, dar nu imposibil. Si ceea ce ne motiva era faptul ca intotdeauna primeam feedback direct de la el”, a declarat Larn in interviul inclus in volum.

Desi avea aproape 80 de ani, Chaplin lucra cu o energie surprinzatoare. Scenariul a fost scris intr-un timp neobisnuit de scurt si cu o claritate care i-a impresionat pe colaboratori. Biograful sau oficial, David Robinson, care semneaza editia actuala a cartii, considera ca filmul ar fi fost una dintre cele mai profunde creatii ale sale: „Este pacat ca nu a fost dus la capat, pentru ca ar fi putut fi un film extraordinar. Avea tot ce ii era specific – umor, melancolie si compasiune – dar intr-o forma mai filosofica, aproape biblica.”

Dupa ce Victoria s-a casatorit neasteptat cu actorul francez Jean-Baptiste Thierrée, Chaplin a pierdut protagonista, iar sanatatea i s-a deteriorat rapid. Productia s-a blocat, iar The Freak a ramas in stadiul de proiect. Totusi, prototipul aripilor create pentru film exista si astazi, fiind expus la Chaplin’s World, muzeul dedicat regizorului in Corsier-sur-Vevey, Elvetia.

Publicarea integrala a scenariului vine la peste jumatate de secol dupa ce Chaplin a mentionat filmul pentru ultima data, in albumul autobiografic My Life in Pictures (1974), unde scria, alaturi de o fotografie cu Victoria in costum de inger: „Vreau sa spun ca am sa-l fac intr-o zi.”

Cartea poate fi achizitionata aici.

In peste 50 de activitate, Charlie Chaplin a regizat 81 de filme, dintre care majoritatea le-a scris, montat, produs si interpretat personal. 

Debutul sau regizoral dateaza din 1914, cu scurtmetrajul Caught in the Rain, realizat la studiourile Keystone, iar consacrarea internationala a venit odata cu productiile din anii 1920 si 1930, cand a fondat propriul sau studio, United Artists, impreuna cu Douglas Fairbanks, Mary Pickford si D. W. Griffith. Aceasta independenta artistica i-a permis sa controleze complet procesul de creatie – un fapt rar in epoca Hollywoodului clasic.

Ca regizor, Chaplin a introdus o serie de inovatii care au influentat definitiv limbajul cinematografic: a folosit montajul ritmic pentru a integra comedia fizica intr-o structura narativa complexa, a transformat decorurile in elemente dramatice si a folosit gestul ca substitut pentru dialog intr-un mod cu o precizie nemaiintalnita pana atunci in filmul mut. In capodopere precum City Lights si Modern Times, a combinat burlescul cu lirismul social, iar in The Great Dictator (1940), primul sau film sonor, a regizat si interpretat un dublu rol – dictatorul Hynkel si frizerul evreu – intr-o satira politica de un curaj extraordinar pentru momentul aparitiei, anticipand ororile celui de-al Doilea Razboi Mondial.

Ultimul film regizat integral de Chaplin a fost A Countess from Hong Kong (1967), cu Marlon Brando si Sophia Loren, o comedie romantica produsa de Universal Pictures, care a marcat intoarcerea sa pe platourile marilor studiouri dupa mai bine de un deceniu. Desi receptia critica a fost modesta, filmul a ramas o piesa finala intr-o cariera cinematografica fara echivalent, in care Chaplin a aparut in peste 90 de productii, construind o mostenire care a redefinit ideea de autor in istoria cinematografiei.