Supranumita deseori “Mona Lisa a Nordului”, „Fata cu cercel de perla” de Johannes Vermeer este unul dintre cele mai faimoase portrete din istoria artei dar si unul dintre cele mai misterioase. 

O cercetare recenta semnata de istoricul britanic Andrew Graham-Dixon sustine ca tanara reprezentata in tabloul pictat in jurul anului 1665 ar fi fost Magdalene van Ruijven, fiica principalilor protectori ai artistului, cuplul Pieter van Ruijven si Maria de Knuijt din Delft.

Descoperirea vine la 360 de ani in care identitatea acesteia a ramas un mister. 

In noua sa carte dedicata vietii si operei pictorului olandez, Graham-Dixon argumenteaza ca Vermeer a lucrat aproape exclusiv pentru aceasta familie olandeza instarita, iar legatura dintre artist si comanditarii sai a fost mai complexa decat s-a presupus pana acum. 

Potrivit istoricului, Maria de Knuijt, nu sotul ei, ar fi fost adevarata mecena a pictorului, cea care i-a finantat si inspirat o mare parte din creatii.

Familia van Ruijven facea parte dintr-o miscare religioasa neobisnuita pentru acea perioada – Remonstrantii, un curent protestant considerat radical, care promova libertatea constiintei si respingea dogmatismul calvinist. Maria insasi era membra a unei ramuri si mai liberale, cunoscute sub numele de Collegiants, grup care sustinea egalitatea deplina intre barbati si femei, nonviolenta si un ideal de comunitate bazat pe pacifism si simplitate.

Graham-Dixon sugereaza ca apartenenta acestei familii la asemenea cercuri intelectuale a avut o influenta directa asupra modului in care Vermeer si-a construit temele, atmosfera si simbolistica picturilor sale. La randul sau, artistul provenea dintr-o familie Remonstranta si participa la intrunirile Collegiants din Delft, ceea ce l-a facut sa fie receptiv la ideile egalitariste si la spiritualitatea contemplativa a grupului.

In aceasta noua interpretare, celebrul portret al tinerei cu cercel de perla capata un sens religios mai profund. 

Potrivit lui Graham-Dixon, pictura ar putea fi o imagine alegorica a Magdalenei van Ruijven, surprinsa intr-un moment de reflectie spirituala, imbracata simbolic precum Maria Magdalena, una dintre figurile sacre venerate de comunitatea Collegiants. Cercelul de perla, in acest context, ar semnifica puritatea si devotiunea, iar lumina care modeleaza chipul fetei ar trimite la ideea de revelatie si de trezire interioara.

Ipoteza schimba radical perceptia asupra operei. Tabloul, considerat mult timp un „tronie” – adica o studiere a expresiei unui tip uman, fara intentie de portret realist –, devine o lucrare cu semnificatii teologice subtile si o declaratie de apartenenta la o credinta interzisa in acea vreme. 

„Imaginea o arata pe tanara care isi asuma credinta, imbracand straiele Mariei Magdalena si intorcandu-se catre Hristos cu o emotie reala”, scrie istoricul intr-un articol publicat in The Sunday Times Culture.

Graham-Dixon subliniaza ca aceasta legatura spirituala si sociala cu familia de Knuijt explica si de ce majoritatea personajelor din picturile lui Vermeer sunt femei. Scenele intime cu femei care citesc scrisori, canta la instrumente sau contempla lumina zilei sunt, in viziunea istoricului, expresii picturale ale unei lumi in care femeia devine figura centrala a cunoasterii si a sensibilitatii morale – o viziune rar intalnita in secolul al XVII-lea.

Maria de Knuijt, prin statutul sau de femeie educata, independenta financiar si implicata in viata culturala a orasului Delft, ar fi oferit lui Vermeer atat libertatea materiala, cat si cadrul ideologic pentru a explora aceasta feminitate spiritualizata. „Fiecare dintre tablourile sale este, intr-un fel, un ecou al valorilor impartasite de Maria de Knuijt si de cercul ei – respectul pentru interioritate, pentru taina credintei si pentru rolul femeii in societate”, noteaza Graham-Dixon.

Pictata in jurul anului 1665, „Fata cu cercel de perla” este astazi una dintre cele mai recunoscute lucrari ale scolii olandeze. 

A fost supranumita de critici „Mona Lisa a Nordului” datorita privirii sale enigmatice si calmului aproape hipnotic pe care il transmite. De-a lungul secolelor, au existat numeroase teorii privind identitatea tinerei: unii cercetatori au sugerat ca ar fi chiar fiica cea mare a lui Vermeer, Maria, in timp ce altii au sustinut ca este un model imaginar, o proiectie ideala a feminitatii baroce.

In filmul “Fata cu cercel de perla” din 2003, in care rolul lui Vermeer este jucat de Colin Firth iar muza lui de Scarlett Johansson, fata este de fapt o servitoare in casa familiei Vermeer. Insa povestea este inspirata acolo din romanul cu acelasi nume publicat de Tracy Chevalier in 1999, fiind pura fictiune. Dar filmul s-a bucurat de mare succes, cu trei nominalizari la Oscar si 10 la BAFTA. 

Pictura poate fi admirata in colectia Muzeului Mauritshuis din Haga, unde continua sa atraga sute de mii de vizitatori anual.

Cartea lui Graham-Dixon, „Vermeer: A Life Lost and Found” va fi disponibila din 23 octombrie aici.