Skip to content

Parisul adauga doua nume romanesti pe harta orasului. O alee va purta numele lui Nicolae Titulescu, iar in arondismentul 16 o artera va deveni Boulevard Martha Bibescu.

Consiliul Primariei Parisului a aprobat doua decizii prin care personalitati majore ale culturii si diplomatiei romanesti vor fi omagiate in spatiul public al capitalei franceze. O alee din Parc Monceau, situat in arondismentul 8, va purta numele lui Nicolae Titulescu, iar un bulevard din arondismentul 16 va deveni Bulevardul Martha Bibescu.

Anuntul a fost facut de Ambasada Romaniei in Franta, care a salutat initiativa ca pe o recunoastere a prieteniei istorice dintre cele doua tari. Ambasadoarea Ioana Bivolaru a transmis multumiri primarului general Anne Hidalgo si celor doi adjuncti, Laurence Patrice si Arnaud Ngatcha, si a precizat ca aceste decizii se inscriu in contextul aniversarii a 145 de ani de relatii diplomatice romano-franceze.

Nicolae Titulescu a fost una dintre vocile cele mai influente ale diplomatiei europene.

Nicolae Titulescu, nascut la Craiova in 1882, ramane o figura de referinta a politicii externe romanesti din perioada interbelica. A fost jurist, profesor universitar si ministru de externe, dar mai ales diplomat recunoscut pentru viziunea sa asupra cooperarii internationale. In 1930 si 1931 a fost ales presedinte al Ligii Natiunilor, o premiera pentru un reprezentant al Romaniei si un gest de mare incredere din partea statelor membre.

Pentru Franta, Titulescu a fost un interlocutor respectat si un aliat constant in promovarea principiilor de pace si securitate colectiva. Prin discursurile sale de la Geneva si prin activitatea politica din perioada interbelica, a devenit una dintre vocile cele mai echilibrate din Europa, un om al negocierii si al diplomatiei rationale. Moartea sa, survenita in 1941 la Cannes, a inchis un parcurs exemplar in care a reusit sa impuna Romania in randul statelor europene cu greutate politica.

Martha Bibescu a fost o figura centrala a vietii culturale europene de la inceputul secolului al XX-lea.

Martha Bibescu s-a nascut in 1886, intr-o familie de nobili cu legaturi puternice in mediul diplomatic si cultural. A debutat ca scriitoare la Paris, in 1903, cu volumul Les Huits Paradis, distins de Academia Franceza. De-a lungul vietii, a publicat numeroase carti, jurnale si memorii care i-au consolidat reputatia in spatiul literar francez.

In timpul Primului Razboi Mondial, s-a implicat activ in sustinerea spitalelor de campanie din Romania. Dupa Al Doilea Razboi Mondial s-a stabilit la Paris, in resedinta sa de pe Quai de Bourbon, unde a organizat un salon literar frecventat de scriitori, diplomati si artisti importanti. In jurul ei gravitau nume ca Paul Valéry, André Maurois, Jean Cocteau si Colette, iar atmosfera de la intalnirile din apartamentul ei a devenit un simbol al dialogului cultural european.

Prin viata si activitatea sa, Martha Bibescu a intruchipat o generatie care a unit cultura romana cu cea franceza, scrierile si corespondenta ei au pastrat ecoul unei perioade in care spiritul european era construit prin cultura si prietenie, nu prin rivalitati politice.

Aleea Nicolae Titulescu din Parc Monceau va fi amplasata intr-o zona frecventata in trecut de artisti si scriitori francezi precum Marcel Proust si Guy de Maupassant, in timp ce bulevardul Martha Bibescu, situat in arondismentul 16, va lega o zona diplomatica si rezidentiala de o parte importanta a orasului modern.

Pe langa noile denumiri dedicate lui Nicolae Titulescu si Marthei Bibescu, Parisul pastreaza si alte locuri care amintesc de contributia romanilor la cultura si istoria Frantei.

In arondismentul 14 exista deja Rue Brancusi, inaugurata in 1961, iar in apropierea Bisericii Romane din Cartierul Latin se afla Place George Enescu. Prin decizia recenta, autoritatile franceze extind aceasta prezenta simbolica si reafirma rolul pe care cultura romana l-a avut in istoria intelectuala a Frantei.

In arondismentul 9 se afla Place Georges-Enesco, piateta dedicata marelui compozitor roman si inaugurata in anii ’60, aproape de Conservatorul de Muzica din Paris, unde acesta a fost profesor invitat.

In arondismentul 14, Place Constantin-Brancusi aduce un omagiu sculptorului care si-a desfasurat aici activitatea, la cativa pasi de atelierele sale din Impasse Ronsin, distruse in anii ’70.

In arondismentul 18 se gaseste Rue Tristan-Tzara, numita astfel in 1987 in memoria poetului de origine romana, fondator al miscarii dadaiste.

Iar in arondismentul 7, la cativa metri de Turnul Eiffel, Promenade Marie-de-Roumanie — inaugurata in 2019 — poarta numele Reginei Maria, suverana care a fascinat Parisul prin diplomatie, eleganta si devotament in timpul Primului Razboi Mondial.

Citește în continuare