Jecza Gallery inaugureaza pe 6 noiembrie 2025, la ora 18:00, noul sau spatiu permanent din Bucuresti, situat in Piata Presei Libere 1, cu o expozitie-conversatie intre doi artisti apartinand unor generatii diferite: Constantin Flondor si Mirel Vieru.

Proiectul, intitulat „Topologii fractale ale infinitului”, este curatoriat de Maria Rus Bojan si marcheaza inceputul colaborarii dintre galeria timisoreana si Scanteia+, printr-o platforma comuna dedicata artei contemporane, ce va gazdui expozitii si proiecte de dialog intre artisti, curatori si public.

Expozitia propune o punte intre doua practici artistice distincte, dar unite prin interesul pentru structurile invizibile care modeleaza lumea si pentru ordinea geometrica a naturii.

Maria Rus Bojan descrie acest proiect drept „o platforma de dialog intergenerational, care insceneaza o conversatie intre doi artisti complementari in modul de investigare a dinamicilor si geometriilor complexe ce reproduc, la scara umana, ordinea intrinseca a universului”.

Constantin Flondor exploreaza natura ca sistem fractal si spatiu al cunoasterii.

Lucrarile selectate ale maestrului Constantin Flondor aduc in prim-plan fascinatia sa constanta pentru natura ca proces fractal si pentru modul in care aceasta se reproduce la infinit in forme mereu schimbatoare. Pentru Flondor, natura nu este doar tema, ci partener de gandire. In picturile sale, fractalul devine o metafora vizuala a cresterii, a expansiunii cunoasterii si a ordinii ascunse din spatele formelor vizibile.

Inca din anii 1960, artistul si-a concentrat cercetarile in jurul gradinii, pe care o trateaza ca pe un teritoriu de experiment conceptual. Acolo, geometria se intalneste cu perceptia, matematica se impleteste cu poezia, iar observatia directa se transforma in meditatie vizuala. In expozitia de la Jecza Gallery, lucrarile sale surprind aceasta tensiune intre real si abstract, intre masura si mister, intre rigoarea formei si libertatea gestului.

„Topologiile fractale prezente in picturile sale sunt reflectii ale unui proces creativ bazat pe observatii si cercetari despre regulile matematice care guverneaza cresterea in natura”, noteaza Maria Rus Bojan in textul curatorial. „Flondor construieste o punte intre realitatea imediata si universul infinit, iar fiecare lucrare devine un pas in acest proces de descifrare a lumii.”

Mirel Vieru propune o geometrie a incompletului si o reconstructie vizuala a memoriei.

In paralel cu universul conceptual al lui Flondor, lucrarile lui Mirel Vieru aduc o abordare contemporana asupra ideii de structura si discontinuitate. Artistul din Cluj-Napoca propune o serie de peisaje imaginare compuse din fragmente decupate si recompuse ale unor picturi anterioare. Aceste compozitii interogheaza ceea ce Vieru numeste „geometria incompletului” – o forma instabila, tensionata intre rupturi si continuitati, intre memorie si prezent.

In aceste lucrari, timpul si spatiul se suprapun, iar sensul devine fluid. Fiecare fragment poarta urmele unei alte imagini, iar ansamblul se construieste prin suprapunere, nu prin aditie. Artistul nu cauta restaurarea unui intreg pierdut, ci reconfigurarea unei ordini vizuale noi, fondate pe dialectica dintre absenta si reconstructie.

Maria Rus Bojan remarca in textul curatorial ca „fragmentul nu este o lipsa, ci o forma a plenitudinii; el contine intregul, il evoca si il destabilizeaza”. In aceasta logica, pictura devine un proces al memoriei, o harta a transformarilor si o reflectie asupra modului in care perceptia se reconfigureaza permanent.

Constantin Flondor ramane o figura centrala a avangardei postbelice romanesti.

Constantin Flondor este una dintre cele mai importante personalitati ale artei romanesti postbelice, cunoscut pentru contributia sa la colectivele 1+1+1 (1966–1969), Sigma (1969–1981) si Prolog (infiintat in 1985). Aceste grupuri au explorat intersectiile dintre arta, stiinta si pedagogie, punand bazele unei estetici experimentale si interdisciplinare.

In calitate de co-fondator si director al unui program educational progresist la Liceul de Arta din Timisoara (1969–1975), Flondor a promovat integrarea matematicii, ciberneticii si principiilor constructiviste in educatia artistica. Din 1993, a predat la scolile de vara din Beratzhausen, Germania, unde a continuat sa dezvolte proiecte de colaborare internationala. Practica sa artistica, influentata de gandirea constructivista si de cercetarea sistemelor si algoritmilor, combina rigoarea rationala cu un lirism subtil, oferind un model unic de relatie intre arta si cunoastere.

Mirel Vieru investigheaza raportul dintre arta, cotidian si perceptia spatiului.

Mirel Vieru traieste si lucreaza in Cluj-Napoca. A absolvit Universitatea de Arta si Design in 2004 si a urmat studii de master la Scoala de Arte Plastice din Atena, cu bursa. In 2006, a obtinut titlul de doctor cu o teza dedicata raportului dintre arta si viata cotidiana in secolul XX, analizand modul in care valorile metafizice ale artei clasice s-au transformat in expresii ale cotidianului modern.

Temele centrale ale practicii sale includ dihotomiile fundamentale ale gandirii umane, conceptul de limita si tema pliului – investigarea modului in care spatiul si gandirea se pliaza unul asupra celuilalt. Prin pictura, Vieru exploreaza perceptia ca act al reconstructiei, iar imaginea devine un camp al tensiunii intre real si posibil.

Podcast Buzunar de Arta. Andrei Jecza: “Cand esti galerist, in relatie cu artistul esti sotie, mama, tata, contabil, avocat, amanta, esti de toate pentru el.”