Anul 2026 se contureaza ca unul dintre cele mai dense sezoane expozitionale din ultimii ani in Europa, cu retrospectiva majore dedicate lui Brancusi, Matisse, Rothko sau Tracey Emin, proiecte tematice ambitioase la Rijksmuseum sau Galleria Borghese si o noua editie a Bienalei de la Venetia. 

In timp ce Romania a declarat oficial 2026 Anul Brancusi, o parte importanta a celebrarii sculptorului are loc in marile muzee ale continentului, de la Berlin la Londra si Roma, unde se anunta proiecte deja confirmate si planificate de cativa ani.

In plan intern, institutiile romanesti nu au anuntat inca o mare expozitie muzeala dedicata lui Constantin Brancusi pentru 2026, desi atat sculptorul, cat si Nadia Comaneci se afla in centrul programelor aniversare. Singurul proiect concret comunicat pana acum este cel pregatit de Art Safari impreuna cu istoricul de arta Doina Lemny, gandit ca un proiect expozitional in a doua parte a anului si inspirat de cercetarile recente ale dnei Lemny.

Cea mai ampla retrospectiva Brancusi anuntata pentru 2026 are loc la Neue Nationalgalerie din Berlin, intre 20 martie si 9 august. 

Expozitia este organizata de Fundatia Patrimoniului Cultural Prusac in colaborare cu Centrul Pompidou din Paris — aflat in plin proces de renovare pe termen lung, ceea ce permite deplasarea unui numar considerabil de lucrari. 

Muzeul german va prezenta peste 150 de sculpturi, fotografii, filme si materiale de arhiva, inclusiv piese emblematice din colectia Pompidou. Parcursul urmareste formarea artistica de la studiile academice si scurta perioada de lucru in atelierul lui Rodin pana la dezvoltarea vocabularului modernist care impinge sculptura spre pragul abstractiei.

Un element central al proiectului de la Berlin este reconstructia partiala a atelierului parizian al lui Brancusi, atelier lasat mostenire statului francez la moartea artistului, in 1957. Este pentru prima data in aproape sapte decenii cand acest nucleu al universului sau creativ este prezentat in afara Parisului, intr-o formula gandita sa redea densitatea spatiala a grupajelor de lucrari si dialogul dintre sculptura, fotografie si obiectele din studio.

Atelierul lui Brancusi va fi reconstruit pentru prima data in afara Frantei, la Neue Nationalgalerie Berlin. In Romania, Anul Brancusi 2026 se contureaza deocamdata fara o expozitie dedicata artistului.

La Londra, galeria Thaddaeus Ropac prezinta fotografiile lui Brancusi, un subiect mai putin discutat care devine un nou punct de interes in opera artistului.

Intre 13 ianuarie si 21 martie 2026, Thaddaeus Ropac organizeaza la Ely House prima expozitie din Marea Britanie dedicata fotografiilor lui Brancusi dupa mai bine de doua decenii si primul sau solo-show londonez de la expozitia de la Tate Modern din 2004. 

Sunt reunite trei decenii din activitatea sa fotografica, majoritatea imaginilor fiind expuse pentru prima oara la Londra. Fotografia este prezentata atat ca instrument documentar pentru sculpturi, cat si ca mediu artistic autonom, esential pentru modul in care Brancusi isi controla imaginea operei.

A treia expozitie europeana care completeaza programul Brancusi in 2026 este „Brancusi: originile infinitului”, organizata de Muzeul National de Arta al Romaniei la Roma, in cadrul sezonului cultural Romania–Italia 2026. Conceputa ca o incursiune in matricea creativitatii moderniste, expozitia este anuntata de ambasadoarea Romaniei in Italia, Gabriela Dancau, drept unul dintre evenimentele speciale ale sezonului. Totodata, este neobisnuit faptul ca in Romania nu a fost anuntata momentan o mare expozitie Brancusi in muzeele statului, in conditiile in care politica culturala a anului in curs il are in centru pe Brancusi.

Tot la Londra, National Gallery pregateste pentru 21 noiembrie 2026 – 11 aprilie 2027 expozitia „Van Eyck: The Portraits”.

Este prima expozitie din istorie cand toate cele noua portrete pictate cunoscute ale lui Jan van Eyck sunt prezentate impreuna. Curatorii subliniaza ca aceste lucrari, care reprezinta aproximativ jumatate din productia lui van Eyck care a supravietuit in timp, marcheaza momentul in care portretul modern se defineste ca gen autonom, cu un realism fara precedent: reflexii miniaturale in oglinzi, texturi, riduri, barba crescuta, obraji imbujorati. Bineinteles, capodopera absoluta a lui van Eyck — Portretul Arnolfini — va fi punctul central al proiectului.

Expozitia va reuni si portrete de mestesugari, negustori si rude ale artistului, nu doar suverani si aristocrati, va include si „Omul cu tichie albastra” din Muzeul Brukenthal din Sibiu, singura lucrare de van Eyck aflata intr-un muzeu romanesc, care va parasi din nou tara pentru a intra in acest ansamblu.

Rijksmuseum din Amsterdam si Galleria Borghese din Roma co-organizeaza expozitia „Metamorphoses”.

Este un proiect care urmareste influenta poemului omonim al lui Ovidiu asupra artei europene din Renastere pana in contemporaneitate. 

La Rijksmuseum, intre 6 februarie si 25 mai 2026, vor fi prezentate peste 80 de lucrari inspirate de aproximativ 250 de episoade narative din textul latin, de la miturile lui Narcis, Icar sau Midas pana la povesti mai putin cunoscute despre transformare, identitate fluida si raportul dintre om si natura. 

Curatorul Frits Scholten subliniaza ca interesul renascentistilor si barocilor pentru noi materiale si tehnici se regaseste in modul in care artistii abordeaza tema metamorfozei, iar selectia continua cu interpretari din secolul XX si XXI, semnate de Rodin, Louise Bourgeois, Ulay sau Juul Kraijer. 

O versiune a expozitiei va ajunge intre 22 iunie si 20 septembrie 2026 la Galleria Borghese, muzeu care conserva deja numeroase capodopere legate de Ovidiu, precum „Apollo si Dafne” de Bernini.

Palazzo Strozzi din Florenta organizeaza intre 14 martie si 23 august 2026 expozitia „Rothko in Florence”, anuntata drept una dintre cele mai importante prezentari dedicate lui Mark Rothko in Italia. 

Curatori sunt Christopher Rothko, fiul artistului, si Elena Geuna, iar parcursul reuneste peste 70 de lucrari din anii 1930–1960, provenite din mari muzee internationale si colectii private. Expozitia insista asupra relatiei lui Rothko cu Florenta si traditia italiana: prima vizita din 1950, cand a vazut frescele lui Fra Angelico de la San Marco si arhitectura lui Michelangelo pentru Biblioteca Medicea Laurenziana, si intoarcerea din 1966 sunt puse in legatura cu evolutia de la compozitiile figurative de inceput la campurile de culoare considerate astazi emblematice. 

Proiectul este completat de doua interventii satelit la Museo di San Marco si in vestibulul Bibliotecii Medicea Laurenziana, care marcheaza dialogul dintre modernismul american si patrimoniul renascentist.

La Viena, Kunsthistorisches Museum propune intre 24 martie si 6 septembrie 2026 expozitia „Canaletto & Bellotto”.

Expozitia este construita ca o “confruntare” directa intre Giovanni Antonio Canal, cunoscut drept Canaletto, si nepotul sau Bernardo Bellotto. Plecand de la contextul Venetiei secolului al XVIII-lea si de la succesul vedutelor comandate de aristocratii britanici, expozitia urmareste cum Bellotto porneste de la stilul unchiului, semnand uneori chiar „Canaletto”, dar isi dezvolta ulterior o maniera mai detaliata si mai dramatica, in timp ce lucreaza pentru curtile din Dresda, Viena, München si Varsovia. 

Imprumuturile care formeaza expozitia vin din colectii precum Wallace Collection, British Museum sau Colectia Printilor de Liechtenstein, iar unul dintre subiectele abordate este impactul razboaielor asupra pietei de arta din secolul al XVIII-lea, inclusiv intrebarea recurent discutata daca cei doi artisti au folosit camera obscura.

Grand Palais din Paris, in colaborare cu Centrul Pompidou, organizeaza intre 24 martie si 26 iulie 2026 expozitia „Matisse 1941–1954”, consacrata uneia dintre cele mai importante din biografia lui Matisse. 

In 1941, dupa o operatie pentru cancer intestinal care l-a lasat adesea in scaun rulant, Henri Matisse renunta in mare masura la pictura traditionala si incepe sa lucreze cu foi de hartie acoperite cu guasa intens colorata, decupate in forme geometrice si figurative si asamblate in compozitii care combina elemente din pictura si sculptura. 

Expozitia reuneste peste 230 de lucrari realizate intre 1941 si 1954 – panouri monumentale, desene in tus, cartea de artist „Jazz”, vitralii, textile si colaje celebre precum “Tristetea regelui”, “Zulma”, “Dansatoarea creola” sau “Nuduri albastre” – cu imprumuturi de la MET, Hammer Museum, Fondation Beyeler si MoMA. Curatorii insista asupra faptului ca, in pofida noilor mijloace, pictura ramane „in inima demersului” lui Matisse pana la final.

Initiativa merge pe urmele unei alte expozitii dedicate colajelor lui Matisse, organizata la Tate Modern in 2014 si devenita una dintre cele mai de succes prezentari din istoria institutiei britanice.

Intre timp, la Muzeul National de Arta al Romaniei puteti admira celebra pictura „La Blouse Roumaine”.

Capodopera „La Blouse Roumaine” de Matisse, adusa pentru prima data in Romania. Lucrarea va fi expusa din 21 noiembrie la Muzeul National de Arta al Romaniei, in cadrul unei expozitii dedicate portului popular.

La Stockholm, Moderna Museet dedica intre 28 martie si 4 octombrie 2026 o ampla expozitie fotografului Brassaï, nascut la Brasov in 1899.

Brasai vine dinspre pictura si foloseste aparatul de fotografiat pentru a explora experimentele avangardei interbelice. Stabilit la Paris in 1924, artistul gaseste in suprarealism cadrul ideal pentru a cartografia vizual orasul si publica in 1933 volumul “Paris de nuit”, considerat un poem vizual despre capitala franceza. Cartea ii aduce elogii critice si il determina pe romancierul Henry Miller sa-l numeasca “ochiul Parisului”. 

Expozitia urmareste continuarea acestor experimente in anii urmatori si modul in care Parisul lui Brassaï estompeaza granita dintre fotografie ca document si fotografie ca imagine autonoma, influentand ulterior artisti precum Hiroshi Sugimoto sau Nan Goldin.

Tate Modern pregateste pentru 27 februarie – 31 august 2026 cea mai mare retrospectiva Tracey Emin.

Conceputa ca un parcurs de 40 de ani prin practica uneia dintre cele mai vizibile artiste britanice contemporane, expozitia regrupeaza lucrari iconice si piese mai putin cunoscute in medii diverse – pictura, video, textile, neon, sculptura si instalatie – si include „Patul”, lucrarea nominalizata la Turner Prize care a provocat in anii ’90 intense dezbateri despre limitele artei. 

Sunt puse in relatie lucrari confesive despre iubire, trauma si autobiografie, in care corpul feminin devine principalul instrument de investigare a vulnerabilitatii si vindecarii, cu productii recente care evidentiaza rolul central al picturii in evolutia artistei.

Tot la Tate Modern, intre 25 iunie 2026 si 3 ianuarie 2027, expozitia “Frida: The Making of an Icon” abordeaza modul in care Frida Kahlo a devenit una dintre cele mai recognoscibile figuri din istoria artei.

Sunt prezentate peste 130 de lucrari, inclusiv picturi majore, alaturi de documente, fotografii si obiecte din arhivele artistei. 

Expozitia propune mai multe ipostaze ale Fridei – sotie, intelectuala, artista moderna, activista politica – si include lucrari semnate de peste 80 de contemporani si artisti influentati de ea, pentru a urmari atat rolul artistelor in transformarea artei secolului XX, cat si dinamica fandom-ului in jurul unei personalitati culturale.

Tot la Londra, King’s Gallery de la Buckingham Palace pregateste pentru 10 aprilie – 18 octombrie 2026 expozitia „Queen Elizabeth II: Her Life in Style”.

Expozitia este anuntata drept cea mai mare prezentare dedicata garderobei Reginei Elisabeta a II-a, cu ocazia centenarului nasterii sale. 

Sunt reunite aproximativ 200 de piese, jumatate dintre ele expuse in premiera, de la rochia de domnisoara de onoare din lame argintiu si tul purtata la nunta ducelui de Kent in 1934 pana la jachetele de calarie croite strict in anii ’50. 

Expozitia include nu doar tinute, ci si bijuterii, palarii, pantofi, accesorii cu simbolistica diplomatica, schite, scrisori si mostre de tesaturi, pentru a documenta atat evolutia stilului personal al reginei, cat si transformarile modei britanice de-a lungul secolului XX. Designeri precum Erdem Moralioglu, Richard Quinn sau Christopher Kane au contribuit cu cate o piesa din colectiile lor, fiecare fiind acompaniata de o tinuta corespunzatoare din arhiva vestimentara a reginei, intr-un dialog intre creatia contemporana si garderoba regala.

Galerie foto. Anul acesta Palatul Buckingham are o expozitie cu garderoba Reginei Elisabeta. Va include 200 de tinute din copilarie, rochia de mireasa, roba de incoronare si haine de calarie din ultimii ani ai vietii.

Tot pentru iubitorii de moda, Muzeul Victoria & Albert deschide intre 21 martie si 1 noiembrie 2026 expozitia „Schiaparelli: Fashion Becomes Art”.

In colaborare cu casa Schiaparelli, V&A reuneste peste 200 de obiecte din anii 1920 pana in prezent – rochii, palarii, bijuterii, parfumuri, mobilier, fotografii, picturi si documente de arhiva – pentru a urmari felul in care creatoarea italiana a estompat deliberat granita dintre moda si arta. 

Vor fi expuse piese devenite iconice, precum rochia cu homar, palariile in forma de pantof sau rochia schelet, alaturi de creatii recente din era Daniel Roseberry, care citesc si actualizeaza imaginarul casaei printr-o cheie contemporana. Este prima prezentare institutionala majora din Marea Britanie dedicata Elsei Schiaparelli. 

La Reykjavik, National Gallery of Iceland prezinta intre 30 mai si 20 septembrie 2026 expozitia „echolalia”, un proiect imersiv dedicat lui Bjork.

Expozitia, sincronizata cu Reykjavik Arts Festival, ocupa toate cele patru galerii ale institutiei si propune trei instalatii care exploreaza teme recurente in universul artistei – ecologie, mitologie, relatii personale. 

Va include lucrari noi legate de viitorul album, alaturi de proiecte realizate initial in jurul discului „Fossora” din 2022, precum „Ancestress” si „Sorrowful Soil”. In paralel, muzeul gazduieste primul show muzeal dedicat lui James Merry, artistul care semneaza broderiile si mastile purtate de Bjork, cele doua expozitii fiind concepute ca un tur extins in laboratorul vizual si sonor al celor doi colaboratori.

Anul acesta, nu trebuie ratata nici Bienala de la Venetia. Desi au ramas mai putin de patru luni pana la deschidere, proiectul care reprezinta Romania nu a fost anuntat deocamdata.

Bienala din acest an va avea loc intre 9 mai si 22 noiembrie 2026, structurata, ca de obicei, pe pavilioanele nationale din Giardini si Arsenale, la care se adauga proiecte colaterale raspandite in oras. 

Editia din 2026 are tema „In chei minore”, conceputa de Koyo Kouoh, prima femeie africana numita director artistic al Bienalei, decedata in mai 2025, a carei viziune va fi implementata de echipa curatoriala pe care a format-o. Organizatorii estimeaza participarea a pana la 90 de tari in pavilioanele nationale, inclusiv Romania unde proiectul castigator va fi ales dintre trei finaliste: “Lumea care se scurge”, “Marea Neagra la plural – Compozitii pentru ochiul sonor” si “Unde elementele respira: impletiri ecologice”.