In prima zi a Saptamanii Haute Couture de la Paris, Schiaparelli a transformat una dintre cele mai comentate spargeri din lumea muzeelor intr-un gest teatral in lumea modei. Pe podium au aparut replici ale unor bijuterii asociate cu Imparateasa Eugenie, dupa ce jaful acestora si altor piese din tezaurul Coroanei Franceze din Muzeul Luvru, in octombrie anul trecut. 

Unul dintre cele mai absurde si spectaculoase jafuri artistice din istoria recenta s-a transformat intr-o colectie de moda care transforma incidentul de la Luvru intr-un moment de lunga durata in cultura pop.

Replicile bijuteriilor de la Luvru au fost reinterpretate si modificate pe alocuri pentru a se diferentia de originale si a le transforma in obiecte de spectacol, in viziunea Schiaparelli.

Daniel Roseberry, directorul de creatie al casei de moda din 2019, a explicat intr-un interviu acordat Vanity Fair ca ideea i-a venit imediat dupa furt, in timp ce se intorcea de la birou, cand si-a spus ca ar merita “reimaginate” piesele disparute din Luvru.

Inainte ca modelele sa iasa pe podium, actrita si cantareata Teyana Taylor a atras atentia in primul rand al invitatilor, la Petit Palais, purtand o coroana supradimensionata din perle si diamante, alaturi de un colier in forma de funda, incarcat cu diamante, ambele create de Roseberry. 

Aparitia vine dupa ce Taylor a castigat la inceputul lunii primul Glob de Aur pentru cea mai buna actrita in rol secundar si a obtinut prima nominalizare la Oscar, pentru rolul din “One Battle After Another”, fiind favorita la castigarea trofeului.

Coroana purtata de Taylor a trimis la diadema de perle si diamante a Imparatesei Eugenie, iar colierul-funda a citat o piesa istorica gandita ca element central pentru o centura cu diamante. Roseberry a spus ca a incercat sa obtina o versiune “mai tridimensionala”, adica mai sculptata si mai lizibila de la distanta, astfel incat forma sa poata fi citita imediat, ca pe un obiect destinat podiumului, nu ca pe o copie de vitrina.

Diadema originala fusese realizata pentru Eugenie de Montijo in 1853, de bijutierul Alexandre-Gabriel Lemonnier. In descrierile istorice, piesa este asociata cu un desen vegetal, cu frunze si foliaj, construit din 212 perle si 1.998 diamante, carora li se adauga aproximativ 1.000 de diamante taiate in forma de trandafir. Pe langa importanta istorica, istoricul de bijuterii Marion Fasel a subliniat raritatea perlelor naturale din montura, care ridicau valoarea si statutul piesei pe piata.

Funda care a inspirat colierul Schiaparelli avea, in varianta sa de secol XIX, un rol de inchizatoare pentru o centura de diamante cu peste 4.000 de pietre, prezentata si la Expozitia Universala din 1855. Piesa a ajuns la licitatie in 1877, iar Muzeul Luvru a cumparat-o in 2008, pentru o suma estimata la 10 milioane de dolari.

Defilarea Schiaparelli a avut loc la Petit Palais, alegerea cladiriii a accentuat povestea furtului. 

Edificiul a fost construit de arhitectul Charles Girault pentru Expozitia Universala din 1900 si foloseste acelasi limbaj Beaux-Arts care defineste si anumite spatii din Luvru. Cele patru aripi ale palatului se deschid spre o gradina semicirculara, iar interioarele au plafoane pictate si detalii aurite care au creat un ecou direct cu imaginile din Galeria Apollo din Luvru, spatiul din care au fost furata bijuteriile Coroanei Franceze.

Galeria Apollo este un coridor aurit de aproximativ 60 de metri, care adaposteste bijuteriile ramase din tezaurul Coroanei Franceze din 1887. Comandata in 1661 de Ludovic al XIV-lea, galeria a fost finalizata dupa mai bine de doua secole si a functionat ca prototip pentru Galeria Oglinzilor de la Versailles.

Roseberry a integrat bijuteriile intr-o colectie prezentata sub titlul “Agonie si extaz”, spunand ca principalul impuls estetic a fost declansat de o vizita de ultim moment la Capela Sixtina. Designerul a punctat ca, desi peretii capelei erau deja incarcati de pictura, tavanul realizat de Michelangelo in fresca, in 1508, a schimbat decisiv istoria artei.

In cadrul aceluiasi set de referinte la piesele disparute din Luvru, Roseberry a recreat, pe langa obiectele legate de Eugenie, si alte bijuterii prezentate ca parte din “revenirea” lor simbolica: un colier cu smaralde si diamante, un safir asociat cu Hortense, fiica vitrega a lui Napoleon, precum si cealalta coroana mentionata in seria pieselor furate din Galeria Apollo.

Despre furtul de la Luvru din 19 octombrie 2025 puteti citi mai multe aici. Patru persoane mascate au coborat printr-o fereastra si au plecat in sapte minute cu bijuterii estimate la peste 100 de milioane de dolari. Relatarile despre dimensiunea jafului indica noua piese sustrase, cu disparitia majoritatii obiectelor vizate, iar o singura piesa – coroana Imparatesei Eugenie, distincta de diadema – a fost recuperata la fata locului, dupa ce a fost scapata in timpul fugii. Jaful a declansat o criza fara precedent in istoria muzeului, angajatii institutiei se afla inclusiv zilele acestea in mijlocul unor greve care tin vizitatorii departe de salile Luvrului.