Centrul de Cercetare, Documentare si Promovare „Constantin Brancusi” din Targu Jiu organizeaza la Bucuresti, in Sala Kretzulescu a Muzeului National de Arta al Romaniei, expozitia intitulata „BRANCUSI 150 – Brancusi ne priveste pe toti”. 

Manifestarea, deschisa pentru vizitare in perioada 12 – 22 februarie 2026, propune publicului un traseu biografic si artistic, structurat cronologic de la anul nasterii sculptorului, 1876, pana la finalul vietii sale in 1957. 

Expunerea este conceputa sub forma unei pelicule de film, unde secventele sunt reprezentate de anii definitorii ai existentei sale, amestecand fotografii de epoca si documente rare cu aforismele sale traduse in romana, franceza si engleza.

Discursul expozitional debuteaza cu anii de formare din Romania, perioada reprezentata prin lucrarile realizate in scolile de la Craiova si Bucuresti, urmand apoi drumul spre Paris si tranzitia de la sculptura de factura clasica la ruptura radicala de stilul lui Rodin. 

Vizitatorii pot urmari momentul de cotitura marcat de operele fundamentale „Sarutul”, „Rugaciunea” si „Cumintenia pamantului”, care au definit noua directie a artei moderne. Expozitia acopera momente de referinta precum participarea la Armory Show in New York, in 1913, unde arta sa a fost acceptata cu dificultate si scandal, dar si episodul „Printesei X” din 1920.

Sunt aduse in prim-plan si documente ce atesta lupta lui Brancusi pentru definirea artei moderne, precum procesul istoric din anii 1927-1928, cand vama Statelor Unite a considerat lucrarea „Pasarea in spatiu” un obiect industrial supus taxelor. Acest conflict juridic a dus, in cele din urma, la schimbarea definitiei artei moderne in dictionarul vamal american. 

Traseul continua cu proiectul neterminat al Templului de la Indore din 1931 si scrisoarea trimisa Militei Petrascu in 1935, prin care sculptorul accepta comanda pentru realizarea ansamblului de la Targu Jiu. Expunerea include si documentul semnat de Haig Acterian in 1937, rezultat in urma unei discutii de o seara cu artistul, oferind o perspectiva inedita asupra gandirii brancusiene.

Documentele oficiale si seriile sculpturale reconstituie parcursul geniului nascut la Hobita.

Expunerea vizuala este completata de prezentarea, sub forma de secvente de print, a marilor serii sculpturale care au marcat istoria artei: „Ovoidele”, „Pasarile”, „Coloanele”, „Domnisoarele Pogany”, „Printesele X”, „Cocosii” si „Animalia”. Aceasta abordare este dublata de o serie de fotografii ale lui Brancusi la diferite varste, dar si de o lista a proiectelor nefinalizate, cum ar fi Fantana lui Narcis dedicata lui Spiru Haret sau monumentele inchinate lui Goga si Caragiale. 

In centrul celei de-a doua sali a spatiului expozitional sunt prezentate lucrarile „Cap de copil”, „Rugaciune” (copie) si „Portretul lui Petre Stanescu”, oferind o dimensiune palpabila cercetarii artistice. Sunt sculpturi din colectia permanenta a MNAR.

Un loc aparte in cadrul expozitiei il ocupa documentarea reactiilor oficiale fata de opera sa, fiind mentionat procesul-verbal al Academiei Romane din 1951, unde s-a discutat propunerea de a cumpara cateva lucrari pentru alcatuirea unui muzeu, initiativa ramasa fara succes la acea vreme. 

Totodata, este marcata obtinerea cetateniei franceze in 1952 si prima expozitie personala organizata in Europa, care a avut loc chiar la Bucuresti, in cadrul MNAR, in 1956, cand artistul implinea 80 de ani. Aceasta cronologie se inchide cu testamentul sau si momentul decesului din 1957, insa parcursul continua cu o analiza a posteritatii imaginii sale in ultimele decenii.

Componenta multimedia este integrata prin insertia a trei productii cinematografice: „Brancusi Filmat”, provenit din colectia Centre Pompidou, „Brancusi Scrisoare imaginara”, semnat de Cornel Mihalache, si un mix de stiri si imagini care sustin ultima sectiune a traseului. 

Ultima parte a expozitiei, intitulata „Posteritatea”, analizeaza impactul si evolutia imaginii lui Constantin Brancusi in spatiul public si cultural de dupa 1990, evidentiind modul in care figura sa a devenit un simbol national si universal. Aceasta sectiune beneficiaza de un suport vizual complex, menit sa explice fenomenul de receptare a operei sale in contemporaneitate.

Expozitia „BRANCUSI 150” este realizata de Centrul Brancusi din Targu Jiu si Muzeul National de Arta al Romaniei, beneficiind de contributia regizorului si realizatorului Cornel Mihalache. 

Accesul publicului la Sala Kretzulescu este permis zilnic in intervalul mentionat, lucrarile expuse provenind din colectii de stat si fiind sustinute de materiale documentare ce apartin Centrului de Cercetare, Documentare si Promovare din orasul natal al ansamblului monumental brancusian.