In intervalul 24 martie – 19 iulie 2026, Biblioteca Nationala a Frantei (BnF) deschide o expozitie de o anvergura rara, intitulata „Cartes imaginaires. Inventer des mondes”. Este un proiect care exploreaza modul in care geografia s-a impletit dintotdeauna cu imaginatia si fantezia umana. 

Gazduita in Galeria 2 a sediului François-Mitterrand, expozitia reuneste aproximativ 200 de piese exceptionale, de la pergamente medievale si atlasuri rare pana la instalatii de arta contemporana si elemente din universul jocurilor video. 

Este o incursiune imersiva in cartografierea invizibilului, curatoriata de doi experti de prestigiu: Julie Garel-Grislin si Cristina Ion, directoare adjuncta a Departamentului de Harti si Planuri din cadrul BnF.

De origine romana, Cristina Ion este o figura centrala a BnF, una dintre cele mai valoroase (si vizitate) biblioteci din lume, cu un parcurs intelectual remarcabil in spatiul cultural francez care leaga rigoarea filosofiei politice si complexitatea istoriei cartografiei.

Absolventa a Liceului Jean Monnet din Bucuresti si a Facultatii de Istorie din cadrul Universitatii din Bucuresti, si-a continuat studiile la Paris, unde a obtinut titlul de doctor in studii politice la prestigioasa Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales (EHESS). Teza sa, sustinuta sub coordonarea lui Yves Charles Zarka, s-a concentrat pe conceptul de „arte dello stato” la Machiavelli, tema pe care a dezvoltat-o ulterior in lucrari de referinta precum „La politique de Machiavel. Art de la guerre ou art de la paix?”, publicata in 2008 de Editura Academiei Romane.

Experienta sa vasta, acumulata atat ca secretar de redactie al revistei Cités, cat si in diverse functii de conducere in cadrul Bibliotecii Nationale a Frantei din 2008 pana in prezent, a culminat cu implicarea directa in gestionarea colectiilor cartografice de pe situl Richelieu si in proiecte de valorizare a patrimoniului. 

In calitatea sa de comisar al actualei expozitiei despre harti imaginare, Cristina Ion a lucrat alaturi de Julie Garel-Grislin pentru a crea un traseu care nu doar expune obiecte, ci provoaca o reflectie profunda asupra viziunii colective despre spatiu. Cele doua curatoare descriu demersul ca fiind „o adevarata calatorie, cu o progresie in taramul imaginatiei, realizata tangibila printr-o scenografie magica, aproape invaluitoare. De-a lungul expozitiei, am avut grija să ne jucam cu diversitatea mediilor si sa cream un dialog intre diferite epoci – ceea ce merge mana in mana cu dorinta noastra de a fi deschisi catre un public variat.”

Parcursul expozitional este structurat in patru etape distincte, menite sa ghideze vizitatorul de la explorarea necunoscutului catre deconstructia artistica moderna. 

Prima parte plaseaza publicul in inima iconografiei medievale, unde hartile nu erau simple trasee geografice, ci enciclopedii vizuale populate de figuri fabuloase si creaturi himerice preluate din sursele antice si religioase. Hartile dominate de aparitii fantastice sunt marturii ale modului in care mintea umana proiecta misterul asupra teritoriilor ramase de descoperit pe cele cinci continente.

Cea de-a doua sectiune este dedicata lumilor legendare, locurile imaginate pe care omenirea le-a crezut reale timp de secole si carora cartografii le-au atribuit coordonate precise pe glob. Vizitatorii pot vedea cum au capatat forma, la granita dintre pamantesc si celest, regate mitice precum Atlantida, Eldorado, tara Preotului Ioan sau chiar Paradisul Terestru. Un accent deosebit este pus pe hartile extra-europene, cum sunt cele budiste care infatiseaza muntele Meru.

A treia etapa in parcursul expozitional exploreaza lumile literare, acolo unde fictiunea elibereaza complet geografia de constrangerile realitatii. Sunt harti care confera o densitate aproape palpabila universurilor narative, traseul trece prin peisajele din „Insula Comorii” si „Cronicile din Narnia”, ajungand pana la cartografierea complexa a Pamantului de Mijloc al lui Tolkien sau a universurilor moderne din „Game of Thrones”, „Final Fantasy” si alte jocuri video care folosesc codurile cartografice pentru a genera credibilitate.

Scenografia expozitiei este semnata de Marion Golmard si utilizeaza proiectii de mari dimensiuni si decoruri imersive care alterneaza intre atmosfera marii si cea a padurii, fiind completata de un univers sonor poetic. Tehnologia joaca un rol esential, mai ales prin dispozitivul tactil dezvoltat in colaborare cu Ubisoft, care permite vizitatorilor sa navigheze interactiv in cadrul hartilor din sectiunea dedicata lumilor legendare. 

In ultima parte a expozitiei, arta contemporana intra in dialog cu piesele vechi, deconstruind dispozitivul cartografic pentru a arata ca orice reprezentare a lumii, oricat de stiintifica ar parea, are la baza un act de imaginatie.

Biblioteca Nationala a Frantei a pus la dispozitie pentru acest proiect comori rar expuse publicului din Departamentul de Harti si Planuri, institutie care gestioneaza aproximativ un milion de harti si 10.000 de atlasuri. 

Fondat in 1828 de Edme François Jomard, acest departament reprezinta un pol international de excelenta, colectand prin depozit legal orice document cartografic difuzat pe teritoriul Frantei. 

Pentru „Cartes imaginaires”, institutiei franceze i s-au alaturat prin imprumuturi majore institutii de renume precum British Library, Biblioteca Bodleiana din Oxford, Muzeul Guimet si Biblioteca Apostolica Vaticana.

Publicul tanar beneficiaza de un traseu pedagogic dedicat, primind la intrare o harta razuibila plina de indicii si enigme ce trebuie rezolvate pe parcursul vizitei. Zece opere cheie sunt prezentate prin cartela speciale decorate cu creaturi marine, oferind chei de lectura simplificate si imaginate pentru a facilita intelegerea cartografiei. 

Evenimentul este completat de o programare culturala intensa, incluzand o conferinta inaugurala pe 24 martie 2026, la care vor participa Cristina Ion si alti cercetatori de prestigiu, precum si o zi de studiu dedicata „Popcartografiei” si legaturii dintre harti si cultura populara in lunile aprilie si iunie.

Biletele pentru expozitia „Cartes imaginaires. Inventer des mondes” pot fi rezervate online pe platforma bnf.tickeasy.com, iar catalogul expozitiei, editat sub coordonarea curatoarelor Julie Garel-Grislin si Cristina Ion, va fi disponibil la libraria institutiei.