O ancheta Reuters dezvaluie, in sfarsit, identitatea lui Banksy. Dovezile sunt bazate pe o vizita pe care artistul a facut-o in Ucraina in 2022, pentru a picta un mural.
O investigatie recenta a agentiei de presa Reuters sustine ca a dezvaluit in sfarsit adevarata identitate a celebrului si misteriosului Banksy.
Conform anchetei semnate de jurnalistii Simon Gardner, James Pearson si Blake Morrison, in spatele pseudonimului care a dominat arta stradala in ultimele decenii se ascunde Robin Gunningham, un artist de graffiti nascut in orasul Bristol in anul 1973, care a ales ulterior sa isi schimbe numele in David Jones.
Descoperirea valideaza o ipoteza lansata in urma cu mai bine de un deceniu.
In 2008, DailyMail indicase acelasi nume in dreptul lui Banksy, sustinand la vremea respectiva ca s-a apropiat mai mult decat oricine altcineva de demascarea artistului, desi eforturile ulterioare de confirmare au fost zdruncinate chiar de decizia lui Gunningham de a-si asuma o noua identitate legala.
Jurnalistii de la Reuters sustin ca investigatia lor a dezvaluit identitatea lui Banksy in 2022, in satul Horenka din apropierea Kievului, capitala Ucrainei. Acolo, pe un perete interior al unei cladiri de apartamente distruse de bombardamentele rusesti, a aparut o pictura murala reprezentand un barbat barbos care se spala pe spate intr-o cada aflata in mijlocul ruinelor.
Conform marturiilor stranse de la fata locului, lucrarea a fost executata intr-un interval de doar cateva minute de catre doi barbati care aveau fetele acoperite cu masti, folosind sabloane de carton si tuburi de vopsea spray. Acestia au fost insotiti de o a treia persoana, fara masca, pe care martorii au descris-o ca avand un singur brat si doua proteze in loc de picioare.
Jurnalistii au reusit sa identifice acest al treilea barbat in persoana lui Giles Duley, un fotograf documentarist care si-a pierdut membrele in Afganistan in 2011 si a carui fundatie, Legacy of War, doneaza ambulante in Ucraina, exact tipul de vehicul cu care grupul ajunsese la fata locului. Ulterior, pe contul oficial de Instagram, Banksy a postat un material video in care revendica lucrarile din Ucraina si i-a multumit in mod public lui Duley pentru ca i-a imprumutat o ambulanta pentru a se putea deplasa in regiunea devastata de razboi.
Investigatia de la fata locului il plaseaza pe muzicianul Robert Del Naja in centrul operatiunilor din Ucraina.
Mergand pe firul acestor informatii, anchetatorii Reuters au incercat sa determine identitatea celor doi pictori mascati. Ei au descoperit ca Duley avea o legatura profesionala stransa cu Robert Del Naja, solist al trupei de trip-hop Massive Attack si un pionier al graffiti-ului cunoscut sub pseudonimul 3D. La concertele Massive Attack erau utilizate adesea fotografiile lui Duley pe post de fundal vizual.
Numele lui Del Naja a fost adesea vehiculat de-a lungul anilor in speculatiile privind identitatea reala a lui Banksy, iar documentele de la frontiera au confirmat ca atat Duley, cat si muzicianul, au intrat impreuna in Ucraina dinspre Polonia pe data de 28 octombrie 2022, cu foarte putin timp inainte de aparitia primelor murale semnate de Banksy.
In incercarea de a obtine o identificare vizuala, un reporter Reuters a prezentat localnicilor din Horenka fotografii cu principalii suspecti. O localnica pe nume Tetiana Reznychenko, care le-a pregatit cafeaua celor doi artisti, a avut o reactie vizibila de recunoastere atunci cand i-a fost aratata fotografia lui Robert Del Naja. Cu toate acestea, raportul Reuters concluzioneaza in mod clar ca solistul trupei Massive Attack nu este de fapt Banksy, ci a actionat probabil doar in calitate de partener in cadrul acestui proiect desfasurat in zona de razboi, asa cum s-a intamplat si in alte actiuni derulate de-a lungul anilor.
In ceea ce-l priveste pe cel de-al doilea artist mascat, investigatia a obtinut registre judiciare si rapoarte ale politiei din Statele Unite ale Americii, documente nedivulgate pana in prezent publicului. Aceste dosare includ o marturisire scrisa de mana de catre artist referitoare la o acuzatie mai veche de tulburare a linistii publice, un document despre care jurnalistii afirma ca demonstreaza, dincolo de orice posibilitate de contestare, ca Banksy este intr-adevar Robin Gunningham, devenit ulterior David Jones.
Reuters subliniaza ca au existat dovezi care il leaga pe Gunningham de o deplasare in aceeasi perioada in zona Kievului, lucrand astfel in parteneriat direct cu Del Naja pentru realizarea operelor murale.
Avocatul lui Banksy critica dur decizia de publicare a identitatii si invoca incalcarea dreptului la intimitate.
In fata acestor dezvaluiri, echipa legala a artistului a reactionat cu fermitate. Mark Stephens, avocatul care il reprezinta de multa vreme pe Banksy, a declarat pentru Reuters ca artistul nu accepta faptul ca multe dintre detaliile cuprinse in aceasta ancheta jurnalistica ar fi corecte, fara a dori insa sa elaboreze pe marginea acestui refuz.
Fara a confirma sau a infirma in mod explicit concluziile privind identitatea, avocatul a cerut agentiei sa nu publice raportul, argumentand ca un astfel de demers reprezinta o incalcare grava a intimitatii artistului, ca ii va perturba activitatea creativa si, mai mult decat atat, ca il va expune unui pericol fizic real. Insa daca identitatea artistului nu ar fi cea mentionata de Reuters, nu ar exista vreun motiv de a-i perturba activitatea sau viata.
Stephens a declaration ca actul de a lucra in mod anonim sau sub protectia unui pseudonim serveste unor interese vitale ale societatii moderne: ii projeteaza libertatea de expresie, permitandu-i sa spuna adevarul in fata structurilor de putere fara a trai permanent cu teama unor represalii, a cenzurii institutionale sau a persecutiei directe, mai ales atunci cand operele abordeaza subiecte extrem de sensibile din zona politicului, a religiei sau a luptei pentru justitie sociala.
De asemenea, Stephens a semnalat ca Banksy a fost, in ultimii ani, tinta unor comportamente extremiste, fixiste si pline de amenintari, motive pentru care protejarea identitatii sale reprezinta o decizie fundamentala pentru siguranta sa personala.
Investigatia ridica si intrebari serioase referitoare la statutul privilegiat de care artistul pare sa se bucure in prezent in Marea Britanie, o tara cu legislatie dura privind protejarea spatiului public.
Desi la inceputurile carierei sale era considerat de autoritati doar un simplu vandal, artistul a ajuns treptat sa fie privit drept o adevarata comoara nationala, un sondaj recent aratand chiar ca publicul britanic il considera mai popular decat maestri clasici precum Rembrandt sau Monet, in timp ce lucrarea sa „Girl with Balloon” a fost votata drept cea mai iubita opera de arta creata vreodata in Marea Britanie.
In septembrie anul trecut, Banksy a realizat o lucrare provocatoare pe zidul exterior al Curtii Regale de Justitie din Londra, o cladire protejata istoric, pictand un judecator care loveste un protestatar dezarmat cu un ciocan de lemn.
Desi in Marea Britanie realizarea de graffiti constituie o infractiune pedepsita aspru, de la amenzi pana la inchisoare, politia metropolitana a deschis o simpla investigatie formala pentru distrugere, in timp ce Ministerul Justitiei s-a limitat la a cheltui aproape 24.000 de lire sterline pentru a inlatura imaginea de pe fatada. Reprezentantii ministerului au refuzat sa comenteze daca autorul a fost penalizat in vreun fel sau daca i s-au cerut daune materiale, in timp ce avocatul acestuia a pastrat la randul sau tacerea pe acest subiect.
Expertii pietei de arta sustin ca interventiile controversate ale lui Banksy — tolerate de autoritati —, contribuie decisiv la mentinerea cotei de piata si a increderii colectionarilor, asigurand o cerere constanta pentru lucrarile sale de atelier.
Desi picturile murale executate in spatiul public nu pot fi monetizate in mod direct de catre artist, ele functioneaza precum uriase campanii de marketing care sustin preturile de adjudecare in marile case de licitatii. Un exemplu recent in acest sens este vanzarea unei lucrari Banksy de catre casa Sotheby’s pentru suma uriasa de 4,2 milioane de lire sterline.
