Compozitorul britanic Andrew Lloyd Webber a anuntat recent ca pregateste un musical bazat pe unul dintre cele mai mediatizate incidente din istoria artei: jaful picturii Mona Lisa din Luvru la inceputul secolului trecut.

Cunoscut pentru musicaluri intrate in repertoriul canonic precum „Cats”, „Fantoma de la Opera” si „Evita”, Webber a dezvaluit detalii despre noul proiect in cadrul unui interviu acordat jurnalistului Frank DiLella, imediat dupa premiera spectacolului „Cats: The Jellicle Ball” pe Broadway. 

Compozitorul lucreaza la o punere in scena a povestii furtului tabloului, incident care a dus la disparitia operei de arta timp de aproximativ trei ani, perioada situata in jurul anului 1910, si care s-a finalizat cu recuperarea portretului pe teritoriul Italiei.

In privinta stadiului in care se afla aceasta productie, Webber a mentionat ca scriptul si partiturile urmeaza sa fie conturate in zilele urmatoare cand planuieste sa se izoleze pentru a incepe efectiv procesul de scriere a musicalului.

De fapt, jaful in cauza este unul dintre motivele pentru care portretul realizat de Leonardo da Vinci a devenit unul dintre cele mai cunoscute din istoria artei. Incidentul a avut loc in  data de 21 august 1911 cand Vincenzo Peruggia, un decorator de origine italiana angajat al Muzeului Luvru, a profitat de cunostintele sale din interior pentru a sustrage opera achizitionata de muzeu in 1904. Intr-o zi de august, Peruggia a ascuns pictura sub jacheta sa si a parasit pur si simplu cladirea, actionand din convingerea patriotica ferma ca o astfel de lucrare trebuie returnata unui muzeu din tara sa natala, Italia.

Peruggia a luat trenul din statia Quai d’Orsay, aflata la cateva minute de Luvru. A iesit din Paris in cateva zeci de minute. Disparitia tabloului a fost remarcata la o distanta mai mare de 24 de ore.

La vremea respectiva, politia l-a arestat pe poetul Guillaume Apollinaire dupa ce fusese raportat de secretara sa. Acesta i-a directionat mai departe spre Pablo Picasso care a fost interogat pentru furt si a fost declarat nevinovat. Picasso a fost obligat sa returneze mai multe statui Iberice din Epoca de Bronz pe care le avea in colectia personala. A treia personalitate a vremurilor implicata a fost scriitorul Franz Kafka.

Pana in 1913, jaful a ramas nerezolvat iar Muzeul Luvru a fost redeschis fara Mona Lisa. Disparitia fara urma a lucrarii s-a transformat intr-un scandal international iar tabloul necunoscut a devenit faimos in aceasta perioada.

Hotul italian a transportat tabloul inapoi in locul in care fusese pictat de Leonardo Da Vinci in urma cu 400 de ani, in 1503: in Florenta. A incercat sa il vanda catre Giovanni Poggi, directorul muzeului Galleria Uffizi care a chemat politia, pictura fiind returnat catre Luvru. 

Disparitia panzei a declansat o adevarata frenezie in presa vremii si a provocat demisia imediata a directorului departamentului de pictura de la Luvru. Cazul a generat un val fara precedent de vizitatori care plateau bilet doar pentru a privi spatiul gol de pe peretele unde fusese agatata Mona Lisa. 

Interesul publicului a fost rapid monetizat prin tiparirea de carti postale cu imaginea tabloului si prin productia de papusi inspirate de portret, evenimentul fiind descris drept cel mai mare furt de arta al secolului al XX-lea, o mentiune notabila in contextul in care anuntul lui Webber vine la doar sase luni dupa un alt jaf mediatizat executat in plina zi in aceeasi institutie franceza.

Recuperarea portretului, survenita doi ani mai tarziu, a atras multimi si mai mari in galeriile pariziene, statisticile institutiei inregistrand peste 100.000 de vizitatori doar in primele doua zile de la reexpunere. Pana in anul 1914, imaginea devenise deja o emblema mondiala, in timp ce datele colectate in 2018 au aratat ca 90% dintre vizitatorii Luvrului sunt atrasi in mod exclusiv de aceasta lucrarea. 

Actiunile lui Peruggia au constituit sursa de inspiratie pentru mai multe ecranizari europene, printre care se numara pelicula franceza „On a vole la Joconde” si productia germana „Der Raub der Mona Lisa”.

Istoricii de arta contrazic teoriile clasice privind identitatea femeii din pictura.

Originile operei de arta raman la randul lor un subiect de dezbatere in cercurile academice, istoricul de arta renascentist Giorgio Vasari afirmand in secolul al XVI-lea ca lucrarea reprezinta portretul Lisei Gherardini, sotia unui negustor de matase din Florenta pe nume Francesco del Giocondo. 

Leonardo da Vinci a inceput lucrul la aceasta pictura in jurul anului 1503, in perioada in care locuia in orasul italian. Tabloul nu a ajuns insa niciodata in posesia familiei del Giocondo, artistul intarziind finalizarea acestuia pe parcursul a mai bine de un deceniu.

Anumite teorii de specialitate sugereaza chiar ca Da Vinci nu a terminat de fapt lucrarea niciodata si ca femeia reprezentata nu este Lisa Gherardini, ci Isabella d’Este, o cunoscuta mecena a artelor din perioada respectiva, identificata in documente si sub numele de Isabella Gualanda. 

Dincolo de dezbaterile privind identitatea modelului, capodopera evidentiaza tehnica sfumato, utilizata de artist pentru a crea tranzitii delicate de culoare, alaturi de o cunoastere profunda a musculaturii umane. Unul dintre numeroasele motive pentru care Leonardo este considerat un geniu este cunoasterea profunda, aproape stiintifica, a corpului uman — cunostintele fiind dobantdite in mod direct, prin disecarea cadavrelor in morga spitalului Santa Maria Nuova.

Pentru Andrew Lloyd Webber, estetica epocii si atmosfera inceputului de secol XX reprezinta de altfel un punct de interes major pentru creatiile sale. Este un cadru temporal regasit atat in prologul musicalului „The Phantom of the Opera”, cat si pentru desfasurarea actiunii din continuarea sa, „Love Never Dies”.

Inainte de a dezvalui detaliile despre proiectul legat de Mona Lisa, compozitorul anuntase deja ca lucreaza la un alt spectacol bazat pe filmul de succes „The Illusionist” din 2006. 

Productia reprezinta o adaptare teatrala a povestirii „Eisenheim the Illusionist” scrise de Steven Millhauser. Echipa de creatie a confirmat ca pozitia de regizor pentru acest musical a fost preluata de Jamie Lloyd, proiectul urmand sa fie plasat exact in aceeasi perioada istorica cu jaful de la Luvru.

In afara acestor doua proiecte in curs de dezvoltare, portofoliul lui Andrew Lloyd Webber ramane extrem de prolific pe scenele internationale, londonezii avand ocazia sa vizioneze in aceasta vara noi puneri in scena ale productiilor „Cats” si „Jesus Christ Superstar”. In toamna, se pregatesc evenimente speciale pentru a marca aniversarea de 40 de ani a spectacolului „Phantom of the Opera”. Tot in zona teatrului off-Broadway se desfasoara in prezent „Masquerade”, o experienta imersiva care extinde universul creat in jurul celebrului personaj de la Opera din Paris.

Cariera artistului britanic, care include repere precum „School of Rock” sau „Joseph and the Amazing Technicolor Dreamcoat”, este reprezentata in prezent pe scenele din West End prin montari recente ale spectacolelor „Evita”, „Starlight Express” si „Sunset Boulevard”. 

Varianta revizuita a spectacolului „Sunset Boulevard”, in care rolul principal este detinut de cantareata Nicole Scherzinger, s-a transferat deja cu succes pe Broadway. In acelasi timp, echipele de management poarta negocieri avansate pentru un transfer similar in teatrele din New York al musicalului „Evita”, intr-o productie care o va avea in fruntea distributiei pe actrita Rachel Zegler.

Mona Lisa are cea mai scumpa asigurare din lume a unui tablou: 100 de milioane de dolari in 1962, echivalentul a peste 800 de milioane de dolari in 2019.

Da Vinci a murit in 1519 lasand portretul „Mona Lisa” in grija asistentului sau, Salis. 

Dupa un an, Salis l-a vandut catre Regele Francis I al Frantei, urmand sa ii decoreze baia personala. Regele a platit 4000 de florini de aur in 1520, echivalentul a 14 kilograme de aur. In 2020, suma s-ar ridica la peste 700.000 de dolari. 

De atunci, lucrarea lui Da Vinci a apartinut statului francez.

Tabloul a fost pastrat la Palatul Fontainebleau pana cand Louis XIV, faimosul Rege Soare, l-a mutat la Versailles unde a ramas pana in 1797 cand a fost expus in Luvru. 

In 1821, Napoleon si-a dorit pictura pentru dormitorul sau, unde a stat o perioada scurta, fiind returnat catre Luvru. 

In 1860 a inceput Razboiul Franco-Prus iar „Mona Lisa” a fost mutat la Brest, intr-o cladire militara din extrema vestica a Frantei. A revenit in Luvru dupa incheirea razboiului in 1871 si a ramas in Paris pana in 1911. 

Intre 1962 si 1963, tabloul a fost expus in Washington si New York iar pentru aceasta calatorie a fost nevoie de o asigurare speciala, in cazul in care ar fi fost pierdut, furat sau deteriorat in vreun fel. Suma pentru care a fost asigurat ar valora 870 de milioane de dolari in 2021 ceea ce ar pune Mona Lisa pe primul loc in clasamentul celor mai scumpe picturi din lume.