Povestea jafului de la Luvru va fi transformata intr-un film regizat de Romain Gavras. Intr-o renovare de 800 de milioane de euro, muzeul va crea o intrare separata pentru vizitatorii care doresc selfie cu Mona Lisa.
Jaful din 19 octombrie 2025, cand hotii au sustras bijuterii evaluate la aproximativ 100 de milioane de dolari din Muzeul Luvru, ramane unul dintre cele mai neasteptate evenimente din lumea culturala a anului trecut. Desi au fost arestati principalii suspecti, sapte luni mai tarziu bijuteriile nu au fost recuperate. Intre timp, jaful a declansat o criza de securitate la unul dintre cele mai vizitate muzee din lume, a dus la inlocuirea directorului institutiei, Laurence des Cars, si a impus Frantei sa-si puna intrebari serioase despre administratia si protectia patrimoniului national.
Acum, cazul urmeaza sa fie adaptat cinematografic. Editura Flammarion a anuntat ca drepturile de film pentru cartea de investigatie „Main basse sur le Louvre” („Un jaf la Luvru”) au fost vandute casei de productie Iconoclast, iar regia ii va reveni francezului Romain Gavras.
Cartea, scrisa de trei jurnalisti de la cotidienele Le Parisien si Le Monde si de la saptamanalul Paris Match, a aparut in librariile franceze pe 27 martie.
Proiectul de film se afla in faza de dezvoltare, potrivit revistei de specialitate Le Film Français, fara titlu sau distributie anuntate deocamdata. Drepturile pentru un serial documentar au fost achizitionate separat de un producator britanic.
Romain Gavras, fiul celebrului cineast Costa Gavras, este cunoscut prin videoclipuri muzicale si prin lungmetrajul hollywoodian „Sacrifice” din 2025, cu Anya Taylor-Joy in rol principal, dar si printr-un videoclip recent pentru trupa GENER8ION, construit in jurul unei coregrafii scolare.
In cartea lor, cei trei jurnalisti descriu disparitia bijuteriilor ca pe „un mister dens, o enigma care i-a cufundat pe anchetatori intr-o profunda confuzie” si descriu o perspectiva mai vasta asupra fenomenului: „Furtul de opere de arta a devenit o afacere ca oricare alta pentru multi criminali. Lumea interlopa si-a gasit o noua vaca de muls.”
Pe langa jaful care a afectat grav imaginea institutiei, muzeul s-a confruntat in aceeasi perioada cu greve, cu o schema de frauda cu bilete care ar fi costat institutia pana la 10 milioane de euro, cu o infiltratie de apa si cu o serie de probleme structurale, de intretinere si de securitate.
Un raport prezentat parlamentarilor francezi, la patru zile dupa anuntul echipei de arhitecti pentru renovarea muzeului, a concluzionat ca problemele de securitate au fost impinse in mod repetat pe plan secundar in favoarea proiectelor de prestigiu si a cresterii numarului de vizitatori. Raportul a fost semnat de deputatul Alexis Corbière si a rezultat dintr-o ancheta parlamentara lansata in urma jafului din octombrie. Comisia, prezidata de deputatul Alexandre Portier, a organizat circa 20 de audieri si mese rotunde, a intervievat peste 100 de persoane si a efectuat vizite in Franta si in strainatate inainte de a-si finaliza concluziile.
Pe acest fond, presedintele Emmanuel Macron a decis sa lanseze cel mai amplu program de renovare a Luvrului din ultimii 35 de ani – de la adaugarea piramidei de sticla si metal proiectate de I.M. Pei in 1989.
Proiectul, denumit „Luvru – Noua Renastere”, a fost anuntat initial in ianuarie 2025 de Macron impreuna cu Laurence des Cars, pe atunci directoarea muzeului. Zilele trecute, Ministerul Culturii de la Paris a anuntat echipa de arhitecti castigatoare, selectata de un juriu format din 21 de membri dintr-o lista scurta de cinci candidaturi: Studios Architecture Paris, filiala franceza a unei companii internationale, Selldorf Architects, un birou fondat la New York, si BASE, o agentie franceza de peisagistica si urbanism.
Piesa centrala a renovarii este crearea unui spatiu expozitional dedicat exclusiv tabloului „Mona Lisa” al lui Leonardo da Vinci, de aproximativ 3.000 de metri patrati.
Lucrarea atrage in prezent circa 20.000 de vizitatori pe zi, iar noul spatiu va fi accesibil independent de restul muzeului, pe baza unui bilet separat. Vizitatorii care vin exclusiv pentru un selfie cu celebra Gioconda nu vor mai fi nevoiti sa parcurga celelalte galerii, iar cei interesati de restul colectiei vor fi scutiti de cozile generate de afluxul de turisti cu telefoanele ridicate.
Intrarea actuala a muzeului – piramida de sticla, proiectata pentru patru milioane de vizitatori pe an la inaugurarea din 1988 – nu mai face fata celor aproximativ noua milioane de vizitatori pe care Luvrul ii primeste anual in prezent.
Renovarea va aduce si o noua intrare pe fatada estica a muzeului, in zona cunoscuta drept Colonada, pentru a reduce aglomeratia de la piramida.
Proiectul castigator propune doua intrari subterane accesate din santul medieval al muzeului prin doua rampe simetrice care se ridica deasupra santului inainte de a se integra in ziduri. Sub rampe vor fi amenajate cafenele si librarii, iar santul insusi va fi transformat intr-o gradina proiectata de BASE.
Echipa care se va ocupa de aceasta transformare, Studios Architecture Paris, a contribuit la proiectarea Fundatiei Louis Vuitton din Paris si a Fundatiei LUMA din Arles. Selldorf Architects, fondat acum aproape 40 de ani de Annabelle Selldorf la New York, este cunoscut pentru transformarea aripii Sainsbury de la National Gallery din Londra si pentru renovarea conacului care gazduieste Colectia Frick din New York. Lucrarile la Luvru sunt estimate sa dureze aproximativ cinci ani.
Macron a declarat ca lucrarile, estimate initial intre 700 si 800 de milioane de euro, vor fi finantate integral din resursele proprii ale muzeului. Curtea de Conturi franceza a calculat insa un cost de 1,15 miliarde de euro.
Luvrul, cu o istorie care incepe cu o fortareata ridicata de regele Filip al II-lea Augustus in 1190 pentru a apara cursul inferior al Senei, a devenit resedinta regala sub Carol al V-lea in secolul al XIV-lea, a fost transformat in palat de Francisc I incepand cu 1546 si a fost parasit de Ludovic al XIV-lea in favoarea Versailles-ului la sfarsitul secolului al XVII-lea.
