Trovantii de la Costesti sunt inclusi intr-un clasament alcatuit recent de publicatia britanica The Telegraph dedicat celor mai remarcabile minuni naturale ale Europei. Lista reuneste 15 locuri de pe continent, iar Romania se afla printre destinatiile selectate, alaturi de Lacul Plitvice din Croatia, Meteora din Grecia, Canionul Verdon din Franta sau Caldarusa Uriasilor din Irlanda de Nord.

Trovantii din judetul Valcea sunt descrisi de The Telegraph drept pietre cu un obicei nelinistitor: par sa creasca dupa ploile abundente. 

Explicatia stiintifica a acestui fenomen tine de calcarul care se infiltreaza in coaja poroasa a pietrei si reactioneaza cu mineralele din interior. Forma lor ciudata i-a facut pe oameni sa creada cativa ca sunt oua de dinozaur sau creatii ale unor vizitatori extrateresti. In plus, odulii bulbosi care se desprind din piatra principala incep sa creasca independent, intr-un fel de inmultire geologica. 

The Telegraph ii compara vizual cu sculpturile lui Henry Moore si Fernando Botero, reunite intr-o singura piatra.

Troventii de la Costesti sunt formatiuni geologice cunoscute popular drept „pietrele care cresc”. Povestea lor incepe in urma cu aproximativ 6,5 milioane de ani, in Miocenul superior, cand zona se afla intr-un bazin de sedimentare, in apropierea unei delte. Straturile de nisip aduse de ape s-au acumulat succesiv, iar prin ele au circulat solutii bogate in carbonat de calciu. In timp, acesta a cimentat local nisipul si a format concretiuni grezoase, adica trovantii. Eroziunea ulterioara a indepartat treptat nisipul mai friabil din jur, lasand in relief formatiunile mai rezistente. De aici provin si formele lor neobisnuite, de la sfere si elipsoizi pana la structuri neregulate sau conglomerate de mai multe „bile” de piatra.

Termenul „trovant” are, de altfel, o istorie romaneasca: a fost introdus in literatura geologica de specialistul Gheorghe Munteanu Murgoci in lucrarea „Terțtiarul din Oltenia”, publicata in 1907. 

Trovantii nu sunt vii si nici nu se deplaseaza singuri, asa cum au alimentat uneori legendele locale, insa procesul geologic care le-a format poate continua foarte lent. Apa care patrunde in sediment poate favoriza depunerea de noi cantitati de material mineral, astfel incat, in anumite conditii, concretiunile pot creste cu cativa milimetri sau centimetri in intervale de mii de ani. 

La Costesti, formatiunile au dimensiuni de la cativa centimetri pana la cativa metri si sunt vizibile chiar in peretele unei vechi cariere de nisip. Zona de peste un hectar a fost declarata rezervatie naturala prin Hotararea de Guvern nr. 1581/2005 si functioneaza ca un veritabil muzeu geologic in aer liber.

Celelalte 14 locuri de pe lista acopera o diversitate larga de fenomene naturale, de la delta unui fluviu la un lac care pare sa pluteasca deasupra oceanului.

Autorul articolului observa ca, desi Europa are spatii salbatice mai mici decat alte continente, distantele reduse dintre ele fac posibila vizitarea tuturor acestor minuni intr-o singura viata.

Lacul Leitisvatn din Insulele Feroe este o alta alegere inedita de pe lista. Dintr-un anumit unghi, tarmul lacului se aliniaza perfect cu marginea stancii de dedesubt, creand iluzia optica ca apa pluteste in aer deasupra oceanului. Fenomenul a castigat notorietate pe retelele sociale abia in urma cu un deceniu, insa locuitorii insulelor l-au asociat dintotdeauna cu evenimente ciudate. In secolul al IX-lea, vikingii normanzi foloseau marginea sudica a celui mai mare lac de pe insula Vagar pentru a scapa de sclavi, aruncandu-i de pe stanca Traelanipa. Traseul de drumetie pleaca din satul Miovagur, la cinci minute de aeroport, si continua pana la cascada Bosdalafossur, unde apa dulce se prabuseste in Oceanul Atlantic.

Lacurile Plitvice din Croatia, singurul parc national de pe lista, cuprind 16 lacuri legate prin peste 90 de cascade, cu nuante de turcoaz generate de terasele de calcar. In pesterile si gropile din zona traiesc melci cu cochilii transparente, gandaci orbi si salamandre care pot supravietui zece ani fara mancare. 

In Grecia, stancile de gresie de la Meteora adapostesc sase manastiri active, ridicate in secolul al XIV-lea de calugarii ortodocsi care urcau pe scari de franghie si primeau provizii prin plase atasate la scripeti manuali. Pasii solizi au inlocuit de atunci scarile de franghie, insa urcusul cere in continuare efort.

Canionul Verdon din Franta ramane cel mai impresionant canion al Europei.

Canionul Verdon din Provence este descris de The Telegraph drept cel mai impresionant canion de pe continent. Un rau turcoaz, colorat de un amestec de minerale si microalge, serpuieste prin stanci de calcar care au ramas in mare parte neexplorate pana la inceputul secolului al XX-lea. Deasupra satului Moustiers-Sainte-Marie atarna o stea aurie prinsa intre doua stanci, cu origine necunoscuta. Pe langa kayak, paddleboarding si plimbarile cu barca pe rau, zona ofera traseul Imbut, care duce spre Styx, un sub-canion secret cu un lac numit dupa granita mitologica greceasca dintre vii si morti. In zona au fost reintroduse in 1999 vulturile sur, specie care prospera din nou in zona.

Pe lista mai figureaza Delta Camargue din Franta, cu hergheliile de cai albi nascuti negri care traiesc in mlastinile sarate, cu flamingo si tauri salbatici pastoriti de cowboy locali numiti gardiani. 

Din Islanda, cascada Aldeyjarfoss este aleasa pentru faptul ca poate fi abordata fara bariere de protectie, la distanta de orice magazin de suveniruri. 

Din Norvegia, insula Senja cu varfurile Segla si Hesten, a doua insula ca marime din tara, este descrisa ca un tinut de basm populat de legende cu troli. 

Stramtoarea Gibraltar apare pe lista pentru migratia de primavara si de toamna a soimilor de miere, care se aduna in stoluri de sute de exemplare inainte de a traversa cei 14 kilometri dintre continente. 

Din Italia, dunele de la Piscinas in Sardinia, cu inaltimi de pana la 100 de metri, se afla pe coasta vestica a insulei, in apropierea unui fost complex minier ale carui vestigii au colorat in rugina paraiele din zona. 

Din Elvetia, varful Allalinhorn de 4.000 de metri este descris ca unul dintre cei mai accesibili din Alpi, mare parte a ascensiunii putand fi facuta cu Metro Alpin, cel mai inalt funicular subteran din lume. 

Din Jersey, arhipelagul Les Minquiers apare si dispare cu maree, expunand bancuri de nisip, recife si lagune vizibile doar cateva ore pe zi, cu populatii de foci cenusii si delfini. 

Din Suedia, Coasta Inalta de langa Golful Botnia este o zona unde pamantul se ridica inca cu aproape noua milimetri pe an, dupa ce s-a eliberat de sub greutatea calotelor glaciare, iar oamenii de stiinta estimeaza ca in aproximativ 2.500 de ani va fi posibil sa traversezi pe jos pana in Finlanda. 

Din Marea Britanie, padurea Wistman’s Wood din Dartmoor, cu stejari pitici rasuciti si stanci acoperite de muschi, este locul care l-a inspirat pe Arthur Conan Doyle sa scrie „Cainele familiei Baskerville”.