Un autoportret de Frida Kahlo a stabilit un nou record mondial pentru o opera de arta semnata de o femeie. „Visul” (Patul) a fost adjudecat cu 54,7 milioane de dolari.
In weekend, Frida Kahlo a stabilit un nou record mondial pentru o lucrare semnata de o artista. Artista de origine mexicana a pictat in 1940 un autoportret de o mare intensitate emotionala intitulat “Visul (Patul)”. Lucrarea a fost adjudecata intr-o licitatie la Sotheby’s New York pentru suma de 54,7 milioane de dolari.
Pictura a avut o estimare preliminara cuprinsa intre 40 si 60 de milioane de dolari, astfel ca depasirea recordului personal al Fridei Kahlo, stabilit in 2021 cu „Diego cu mine” (34,9 milioane de dolari), era practic asigurata inca dinaintea serii de licitatie.
Vanzarea a depasit precedentul record al artistei si, totodata, toate recordurile anterioare pentru o opera semnata de o femeie in licitatii publice.
In acelasi timp, „El sueno (La cama)” a depasit si recordul stabilit in 2014 de Georgia O’Keeffe, a carei lucrare „Jimson Weed / White Flower No. 1” a fost adjudecata atunci pentru 44,4 milioane de dolari.
Vanzarea s-a incheiat la 47 de milioane de dolari, suma care, dupa includerea comisioanelor casei de licitatie, urca la 54,7 milioane de dolari. Adjudecarea a fost facuta prin telefon de Anna Di Stasi, vicepresedinte senior si sefa departamentului de arta latino-americana de la Sotheby’s, pentru un client al carui nume nu a fost dezvaluit momentan.
Potrivit datelor istorice de piata, lucrarea a fost vanduta ultima data in 1980 pentru aproximativ 51.000 de dolari, ceea ce inseamna o crestere procentuala de peste 100.000% in mai putin de jumatate de secol.
„El sueno (La cama)” provine din colectia privata a Selmei Ertegun, realizata impreuna cu sotul ei, producatorul muzical Nesuhi Ertegun, cunoscut colectionar de arta moderna si suprarealista. Selma a fost cumnata Micai Ertegun, sotia lui Ahmet Ertegun, la randul ei o mare colectionara de arta si o mecena importanta. Mica s-a nascut la Bucuresti in 1926 si a decedat in 2023, Selma a murit un an mai tarziu.
Pictura a fost inclusa intr-o licitatie de peste 80 de lucrari reunite sub titlul „Exquisite Corpus”, trimiterie directa la celebrul joc colectiv „cadavrul exquis”, practicat de artistii suprarealisti.
In aceeasi licitatie s-au regasit nume precum Salvador Dali, Max Ernst, Rene Magritte sau Dorothea Tanning, intr-o selectie axata pe istoria si extinderile recente ale suprarealismului.
In deschiderea licitatiei, Oliver Barker a citit lista muzeelor care au solicitat deja lucrarea Fridei Kahlo pentru expozitii viitoare, un calendar ce ar putea imobiliza pictura in circuitul muzeal pana in 2028. Casa de licitatii a confirmat ca lucrarile de logistica si imprumut pentru „El sueno (La cama)” includ deja solicitari din partea Museum of Fine Arts Houston si Tate Modern, unde este programata o ampla expozitie dedicata Fridei Kahlo si influentei ei asupra artistilor contemporani.
Lucrarea licitata la New York nu se numara printre imaginile cele mai reproduse ale artistei, dar este considerata de istoricii de arta o piesa-cheie in ansamblul operei ei.
Pictura o reprezinta pe Kahlo dormind intr-un pat cu baldachin, de tip colonial, care pluteste printre nori. Artista este infasurata intr-o patura aurie, in timp ce corpul ii este inconjurat de liane si frunze, simbol al regenerarii. Deasupra patului, un schelet cu cap de craniu este invelit in dinamita, cu cabluri si fitile, tinand in brate un buchet de flori.
Descrierile din literatura de specialitate trimit la relatia Fridei Kahlo cu traditia mexicana privind unitatea dintre viata si moarte. Criticul Whitney Chadwick, in volumul „Women Artists and the Surrealist Movement” (1985), interpreta scheletul impodobit cu explozibili ca o imagine a pericolului latent, a posibilitatii de distrugere care planeaza asupra corpului fragil al artistei.
Sotheby’s a subliniat, la randul sau, ca astfel de imagini au radacini in viata cotidiana a pictoritei: in dormitorul ei exista un schelet din papier-mache asezat deasupra baldachinului, un mod de a domestici ideea de moarte, in traditia mexicana a Zilei Mortilor.
Rezultatul obtinut pentru „El sueno (La cama)” apare intr-un context in care piata de arta a redescoperit si reevalueaza in mod accelerat creatiile suprarealistelor.
In ultimii ani, opere de Leonora Carrington, Dorothea Tanning, Remedios Varo sau Leonor Fini au inregistrat cresteri importante de pret, iar interesul muzeal pentru aceste artiste s-a materializat in expozitii de anvergura. In 2022, Bienala de la Venetia curatoriata de Cecilia Alemani a purtat chiar un titlu preluat dintr-un text al Leonorei Carrington, ceea ce a consolidat vizibilitatea generala a acestui segment. Iar in 2024, Centre Pompidou a dedicat o expozitie uriasa suparealistilor, cu o atentie aparte acordata femeilor care au definit curentul artistic.
La licitatiile din mai 2024 de la New York, un tablou de Leonora Carrington din 1945, „Les Distractions de Dagobert”, a fost adjudecat pentru 28,5 milioane de dolari, cu peste 10 milioane peste estimarea maxima, stabilind un nou record pentru artista.
In licitatia in care a fost vandut „El sueno (La cama)”, au mai fost scoase la vanzare lucrari de Kay Sage, Remedios Varo, Valentine Hugo sau Dorothea Tanning, semn ca marile case de licitatii isi reconfigureaza strategiile in jurul acestor nume, pana nu demult periferice in raport cu canonul masculin al miscarii suprarealiste.
In plan istoric, Frida Kahlo a fost adesea prezentata in umbra sotului ei, Diego Rivera, mai ales in perioada in care muralismul mexican domina scena internationala, iar interesul critic se concentra pe dimensiunea monumentala, sociala si politica a picturii murale. Incepand cu anii ’80, institutiile din Mexic si din SUA au inceput sa ii acorde Fridei Kahlo expozitii monografice majore, iar statutul ei in muzeele occidentale a crescut constant.
Pe fundalul acestei reevaluari, se contureaza si particularitatile pietei de arta pentru un artist ale carui opere sunt supuse unor reguli stricte de export in tara de origine. In Mexic, opera Fridei Kahlo este considerata monument artistic, iar lucrarile aflate in colectii publice sau private in interiorul granitelor nu pot fi vandute in exterior. Aceasta situatie a creat, in timp, o piata duala: lucrarile prezente pe piata internationala, iesite legal din Mexic inainte de inasprirea legislatiei, pot ajunge la sume mult mai mari, tocmai din cauza raritatii lor in licitatiile occidentale.
„El sueno (La cama)” este conectata strans cu biografia Fridei Kahlo, marcata de accidentul de autobuz suferit la 18 ani, care i-a provocat leziuni grave la coloana si pelvis.
Perioadele lungi in care a fost imobilizata la pat, operatiile repetate si durerile cronice au transformat patul intr-un fel de scena intermediara intre viata de zi cu zi si spatiul interior al viselor si al proiectiilor.
Catalogul Sotheby’s descrie lucrarea ca pe „o meditatie spectrala asupra granitei poroase dintre somn si moarte”, iar interpretarea accentueaza ideea recurenta in opera artistei conform careia moartea nu este un eveniment izolat, ci o prezenta continua, integrata in viata de zi cu zi. Pentru o pictorita a carei existenta a fost modelata de traumatisme fizice si psihice, imaginile de acest tip constituie nu doar metafore estetice, ci si forme de auto-analiza si auto-reprezentare.
In ceea ce priveste asocierea cu suprarealistii, Frida Kahlo a refuzat aceasta eticheta, desi Andre Breton si alti teoreticieni ai miscarii o revendicau ca figura centrala a „suprarealismului din Lumea Noua”. Artista insasi avertiza ca nu picteaza vise, ci propria realitate, o realitate filtrata prin experienta durerii fizice, a relatiilor personale si a contextului politic mexican din prima jumatate a secolului trecut.
Recordul stabilit de „El sueno (La cama)” vine la scurt timp dupa o alta tranzactie spectaculoasa in acelasi spatiu de licitatii: „Portretul lui Elisabeth Lederer” de Gustav Klimt a fost vandut, tot la Sotheby’s New York, pentru 236,4 milioane de dolari, devenind a doua cea mai scumpa opera de arta vanduta vreodata la licitatie, dupa „Salvator Mundi” de Leonardo da Vinci, adjudecata in 2017 pentru 450,3 milioane de dolari.
