Un carnet cu schite atribuit lui Brancusi a fost descoperit intr-o colectie privata din Olanda. Peste doi ani, cand opera lui Brancusi va intra in domeniul public, vor creste tentativele de a pune pe piata lucrari false.
Un carnet manuscris atribuit lui Constantin Brancusi, care contine 39 de crochiuri, noua semnaturi si cinci note, a fost identificat recent intr-o colectie privata din Olanda.
Informatiile au fost dezvaluite in premiera de publicatia Le Figaro. Descoperirea, prezentata drept una cu „valoare documentara notabila pentru istoria artei moderne”, a fost realizata intr-un fond ce apartinea unui colectionar specializat in arta primei jumatati a secolului al XX-lea.
Pana in acest moment, nu exista o confirmare oficiala din partea institutiilor muzeale sau a expertilor consacrati in studiul operei lui Brancusi. Astfel, exista si posibilitatea ca piesa sa fie un fals.
Carnetul poarta pe coperta adresa „54 rue du Montparnasse Paris C. Brancusi”, atelierul sculptorului in perioada in care a creat unele dintre cele mai importante lucrari ale sale.
Ansamblul de desene este datat aproximativ intre anii 1908 si 1916, interval in care Brancusi lucra la Paris si dezvolta formele care aveau sa defineasca modernitatea sculpturii europene.
Conform comunicatului transmis de echipa de expertiza AFD catre Le Figaro, crochiurile ar functiona ca studii pregatitoare pentru lucrari precum „Nou-nascutul”, „Muza adormita” si „Sarutul”.
Brancusi este cunoscut pentru faptul ca a pastrat foarte putine caiete de lucru, iar numarul carnetelor documentate in colectii publice este redus. Obiectul identificat in Olanda ar completa, conform informatiilor furnizate de AFD, un alt lot de 22 de crochiuri atribuite sculptorului, formand astfel un corpus de 61 de desene.
Potrivit Le Figaro, specialistul in expertiza grafologica care a analizat carnetul de schite a comparat semnaturile si notele cu documente pastrate la Centre Pompidou, Biblioteca Kandinsky si in diverse corespondente autografe ale artistului.
Crochiurile din interior par a fi realizate in grafit, creion colorat si cerneala chinezeasca, ultima tehnica fiind rara in practica grafica a lui Brancusi. Prezenta acesteia, in special pe verso-ul paginilor, a atras atentia expertilor, mai ales in contextul in care desenele nu au fost niciodata publicate sau prezentate intr-o expozitie. Caracterul inedit al continutului si tehnicile necesita o analiza aprofundata pentru a stabili daca lucrarile apartin intr-adevar sculptorului sau daca reproduc stilul acestuia intr-o maniera abil construita.
In prezent, este in lucru o comisie stiintifica internationala care ar urma sa studieze carnetul.
Scopul comisiei ar fi sa examineze, prin metode de autentificare avansate, procesul creativ sugerat de aceste schite si sa stabileasca relatia lor precisa cu operele sculptate ale artistului din aceeasi perioada. Deocamdata, nu au fost anuntate public numele specialistilor implicati sau calendarul analizei.
Totusi, in absenta unei autentificari riguroase realizate de expertii consacrati ai operei brancusiene, informatia trebuie tratata cu prudenta. Practica falsurilor pe piata de arta dedicata sculptorului este bine documentata, iar orice material nou atribuit lui Brancusi este supus, de regula, unui proces laborios de verificare interdisciplinara.
In autentificarea operei lui Brancusi, sunt recunoscuti la nivel international doi experti: Margit Rowell pentru desene si Friedrich Teja Bach pentru sculptura. In randul specialistilor, David Grob este unul dintre cei mai buni cunoscatori ai fotografiei lui Brancusi in timp ce istoricul de arta Doina Lemny este cel mai mare specialist in opera si biografia artistului. La un nivel unanim acceptat, cel mai mare expert brancusian a ramas regretatul Sidney Geist care a decedat in 2005.
Intr-o discutie purtata recent cu David Grob si Doina Lemny la Cracovia, acestia avertizau ca apropierea de anul 2028 va creste tentativele de a pune pe piata lucrari false.
Potrivit legislatiei europene, operele intra in domeniul public la 70 de ani dupa moartea autorului, data fiind calculata de la 1 ianuarie al anului urmator. In cazul lui Brancusi, care a decedat la 16 martie 1957, operele lui vor intra in domeniul public la 1 ianuarie 2028. De la aceasta data, creatiile lui pot fi utilizate fara acord si fara plata drepturilor patrimoniale.
In prezent, orice reproducere, publicare, filmare, distribuire si comercializare a imaginilor lucrarilor — inclusiv expozitii, carti si cataloage — trebuie aprobata de ADAGP, (Société des Auteurs dans les Arts Graphiques et Plastiques), societatea franceza de gestiune colectiva care il reprezinta pe Theodor Nicol, mostenitorul lui Brancusi.
Despre descoperirea carnetelor publicate de Le Figaro, Doina Lemny ne-a declarat: “Nu-mi permit sa fac expertiza in autentificarea operelor lui Brancusi. Insa pentru ochiul obisnuit cu desenul lui Brancusi, aceste desene nu par convingatoare, par cel putin bizare, daca nu chiar false. Minimalismul artei lui Brancusi duce in eroare multi falsificatori in sculptura si desen, pentru ca n-au inteles procesul de creatie al artistului si ca acesta a ajuns la aceasta „simplicitate – cum o numea el intr-unul din aforismele sale – este complexitatea rezolvata”. Daca desenul “Sarutul” reluat de artist in nenumarate randuri, sub forma de frize si de vignete inclusiv in scrisorile sale, devenind chiar semnatura lui, pare de o simplitate dezarmanta, cei care-l imita nu observa anumite amanunte pe care artistul le introducea in fiecare din aceste desene. Ii astept cu onesta curiozitate pe specialistii implicati in acesta descoperire sa-si aduca argumentele, sperand sa fie implicati si expertii in Brancusi.”
In curand va incepe anul 2026, un moment simbolic major pentru cultura romaneasca, fiind desemnat oficial Anul Constantin Brancusi. Toate institutiile statului — de la Parlament, Administratia Prezidentiala si Guvern, pana la autoritatile publice locale si institutiile din subordinea lor — vor putea organiza sau sprijini logistic si financiar manifestari culturale, artistice si educationale dedicate vietii si operei lui Brancusi.
