Lumea artei este adesea marcata de controverse, iar unii dintre cei mai cunoscuti artisti in viata sunt adesea cei care provoaca dispute aprinse pornind de la lucrarile lor. Nu este o noutate, de-a lungul secolelor, artistii au socat, au scandalizat si provocat dezbateri aprinse – fie din dorinta de a zgudui normele sociale, fie ca un efect colateral al inovatiei.

In secolul al XXI-lea, acest fenomen pare mai prezent ca niciodata, pornind de la sculpturi minimaliste sau realizate din materiale neconventionale pana la opere de arta digitala care se vand cu zeci de milioane de euro. In lumea artei, scandalul a devenit adesea un instrument profitabil de a creste notorietatea artistului si a lucrarilor sale.

In acest context, va invitam sa descoperiti cele mai controversate lucrari de arta create in acest secol. 

Una dintre cele mai discutate lucrari ale ultimilor ani este fara indoiala ”Comedian” a lui Maurizio Cattelan, banana lipita pe perete cu scotch si vanduta ulterior cu 5,8 milioane de euro.

In 2019, artistul italian Maurizio Cattelan a prezentat la Art Basel Miami o lucrare care parea o farsa: o simpla banana lipita de perete cu banda adeziva. In cadrul targului, ”Comedian” a fost vanduta pentru suma uluitoare de 5,8 milioane de euro. Lucrarea a starnit valuri de reactii pe retelele de socializare, fiind interpretata atat ca o satira la adresa pietei de arta, cat si ca o gluma supraevaluata. Colectionarul care a intrat in posesia lucrarii nici macar nu a primit-o fizic, ci un set de instructiuni pentru a reface lucrarea.

Un alt fenomen dezbatut in ultimii ani in cercurile de colectionari si artisti este cel al NFT-urilor. Acestea au primit o atentie sporita dupa vanzarea NFT-ului ”Everydays: The First 5000 Days” — ”Fiecare zi: primele 5000 de zile”— creat de artistul Beeple (Mike Winkelmann). Lucrarea este un colaj alcatuit din 5000 de imagini create zilnic timp de 14 ani si s-a vandut in 2021 cu peste 67,7 milioane de euro. A devenit cea mai scumpa lucrare de arta digitala din istorie si a treia cea mai scumpa lucrare cumparata de la un artist in viata.

Anish Kapoor s-a aflat in decursul timpului in diverse scandaluri si controverse artistice, insa lucrarea sa ”Dirty Corner” — ”Coltul Murdar” — din2015 a starnit probabil cele mai multe replici. Era o sculptura amplasata in gradinile de la Versailles, care, in functie de unghi, semana cu un corn al abundentei sau cu un organ sexual feminin. Lucrarea a fost vandalizata de doua ori, inclusiv cu mesaje antisemite pe care artistul a ales sa nu le stearga. Ulterior, un politician local de extrema dreapta a depus plangere impotriva artistului pentru incitare la ura, iar judecatorii i-au dat dreptate reclamantului, iar Kapoor a fost nevoit sa indeparteze mesajele, insa a ales sa le acopere cu foita de aur.

Lucrarea lui Damien Hirst ”For the Love of God” a starnit la randul ei diverse critici dupa ce artistul a recunoscut ca nu a fost vanduta pentru 100 de milioane de euro, dupa cum anuntase initial si ca este detinuta de el in continuare. 

Sculptura lui Hirst reprezinta un craniu uman din secolul al XVIII-lea, turnat in platina si acoperit cu peste 8.600 de diamante. A fost realizata in 2007 si promovata ca fiind vanduta la pretul de 100 de milioane de dolari, ulterior s-a dovedit ca a fost doar o strategie de marketing. In plus, britanicul a fost acuzat de plagiat, dupa ce un alt artist, John LeKay, a sustinut ca ideea i-a apartinut. Hirst a raspuns franc: „oricum toate ideile mele sunt furate.”

Editia din 2022 a expozitiei internationale Documenta din Germania a fost marcata de un scandal legat de antisemitism. Disputa a inceput de la lucrarea ”People’s Justice” — ”Justitia poporului”, o panza a colectivului indonezian Taring Padi, care prezenta imagini precum un porc purtand o casca cu inscriptia ”Mossad” si un evreu cu colti si ochi rosii, purtand o palarie cu insigna ”SS”. Lucrarea a fost retrasa, iar directoarea Documenta, Sabine Schormann, a demisionat. In cele din urma, artistii au declarat ca lucrarea a fost creata in 2002, intr-un „alt context”, fara a oferi alte clarificari.

Un alt caz controversat este cel al artistului american Paul McCarthy, care in 2014 a amplasat in Place Vendôme din Paris o instalatie verde, gonflabila, de 24 de metri, denumita ”Tree” — „Copac”. Artistul spunea ca aceasta are forma unui brad de Craciun, dar reprezenta de fapt o jucarie sexuala. Publicul parizian a reactionat rapid, lucrarea fiind vandalizata si ulterior dezinstalata. In timpul montarii, McCarthy a fost agresat fizic de un trecator care l-a numit „american degenerat”. Artistul a inceput sa filmeze intregul incident, transformandu-l intr-o instalatie video. 

O lucrare a lui Richard Prince a castigat la randul sau o notorietate impresionanta datorita diverselor actiuni in instanta demarate impotriva artistului. 

Seria ”New Portraits” — „Portrete Noi” — din 2014 a devenit cunoscuta datorita numeroaselor procese pentru incalcarea proprietatii intelectuale. Prince a expus la galeria Gagosian din New York o serie postari de pe Instagram ale altor persoane, imprimate pe panza, la care el a adaugat propriile sale comentarii. Au rezultat cinci procese in instanta, iar altele au fost deschise dupa ce o iteratie a lucrarii a fost expusa in 2019 la Muzeul de Arta Contemporana din Detroit. In cadrul lucrarii, Prince si-a propus sa starneasca o controversa cu privire la originalitate si dreptul de proprietate in mediul online. 

Un alt caz este legat de participarea Danei Schutz la Bienala Whitney din 2017. Artista a starnit o reactie puternica din partea comunitatii de culoare datorita lucrarii sale, ”Open Casket” — ”Sicriu deschis” din 2016, care reprezenta chipul mutilat al lui Emmett Till, un adolescent afro-american, ucis cu brutalitate in 1955. Pictura a fost inspirata de o fotografie celebra de la inmormantarea lui Till, insa a fost puternic criticata pentru ca o artista alba si-a permis sa trateze o trauma colectiva a comunitatii de culoare. 25 de artisti au semnat o scrisoare deschisa in care cereau distrugerea lucrarii, iar protestatarii au blocat tabloul in muzeu sustinand ca este vorba despre aroganta artistica.

In 2017, Sam Durant a starnit un scandal cu privire la lucrarea sa ”Scaffold” care reproducea o spanzuratoare folosita in 1862 pentru executarea a 38 de nativi americani.

Instalatia lui Durant reprezenta cea mai mare executie in masa din istoria SUA si a provocat o criza la Walker Art Center din Minneapolis. Desi intentia lui Durant era sa critice violenta statului si istoria indelungata a SUA cu privire la executiile publice, faptul ca lucrarea a fost amplasata in apropierea locului executiei a fost considerat insensibil. Protestele comunitatii de amerindieni au dus la demontarea instalatiei, care mai apoi a fost ingropata ceremonial de liderii comunitatii Dakota Sioux. 

O alta lucrare controversata, care a starnit proteste vehemente, este video-ul creat in 2003 de artistii chinezi Sun Yuan si Peng Yu La si prezentat in cadrul expozitiei ”Art and China After 1989” din 2017 de la Muzeul Guggenheim din New York. Denumit ”Dogs That Cannot Touch Each Other” — ”Caini care nu se pot atinge”. Videoclipul arata caini pitbull pe benzi de alergat, fortati sa alerge unii spre altii fara a se putea atinge. Lucrarea a fost retrasa dupa ce a fost lansata o petitie impotriva promovarii cruzimii fata de animale, semnata de peste 40.000 de persoane in 24 de ore.