O pictura de Gustav Klimt devine cea mai scumpa lucrare de arta moderna vanduta la licitatie. Portretul lui Elisabeth Lederer a fost adjudecat pentru 204,4 milioane de euro. Provine din colectia Estée Lauder.
In momentul in care portretul „Elisabeth Lederer” de Gustav Klimt a fost anuntat intr-o licitatie organizata de Sotheby’s la New York, expertii se asteptau la un record de vanzare pentru opera artistului austriac. Insa rezultatul a fost mult mai spectaculos: 204,4 milioane de euro.
Rezultatul plaseaza lucrarea in grupul foarte restrans al operelor adjudecate pentru peste 100 de milioane de dolari, unde se afla si „Salvator Mundi” de Leonardo da Vinci, vanduta pentru 450 de milioane de dolari.
In acest moment, portretul semnat de Gustav Klimt este a doua cea mai scumpa opera de arta vanduta vreodata intr-o licitatie publica si cea mai scumpa lucrare de arta moderna adjudecata la licitatie.
Lucrarea, pictata intre 1914 si 1916, o reprezinta pe tanara mostenitoare Elisabeth Lederer, fiica unor importanti sustinatori ai lui Klimt. Portretul are o istorie marcata de confiscarea nazista si de riscul de a fi distrus in incendiul de la castelul Immendorf, in care au ars alte lucrari ale artistului.
In 1948, tabloul a fost restituit fratelui ei, Erich Lederer, apropiat al lui Egon Schiele si figura cunoscuta in cercurile avangardei vieneze. Pana in 1983, portretul a ramas in colectia sa, fiind vandut cu doi ani inainte de moarte.
In 1985, portretul a intrat in colectia privata a lui Leonard A. Lauder, mostenitor Estée Lauder, care l-a expus in resedinta sa de pe Fifth Avenue. Istoricul de arta Emily Braun a declarat ca lucrarea era piesa centrala a colectiei, Lauder lua masa de pranz chiar in fata ei, ori de cate ori se afla acasa.
Tabloul este unul dintre ultimele doua portrete integrale realizate de Klimt care se mai afla in proprietate privata, fapt ce explica interesul intens manifestat la licitatie.
La licitatia care a durat aproximativ 20 de minute au participat sase ofertanti, iar adjudecarea a depasit cu mult estimarile initiale, stabilite la peste 150 de milioane de euro. Vanzarea portretului reprezinta peste 40% din valoarea intregii colectii Lauder, care a totalizat 497,6 milioane de euro pentru lucrarile incluse in primul lot scos marti seara la vanzare.
Tabloul a depasit precedentul record al unui Klimt adjudecat la licitatie, stabilit de „Doamna cu evantai” in 2023, vandut pentru 93 milioane de euro.
Recordul stabilit de portretul lui Klimt a deschis o licitatie neobisnuita pentru piata de arta de top, marcata insa si de fluctuatii vizibile.
In acelasi eveniment, o sculptura Alexander Calder a depasit de aproape trei ori estimarea maxima, un peisaj de Klimt a ajuns la 86 de milioane de dolari, iar un tablou semnat Edvard Munch a fost adjudecat pentru 35,1 milioane de dolari.
Dupa finalizarea licitatiei colectiei Lauder, vanzarile de arta contemporana au continuat cu un rezultat remarcabil al unui Jean-Michel Basquiat, vandut pentru 48,3 milioane de dolari. Totusi, doua dintre loturile considerate esentiale, semnate de Kerry James Marshall si Barkley L. Hendricks, nu si-au gasit cumparatori, contrastand cu dinamica din prima parte a serii.
In paralel, momentul inedit al licitatiei a fost reprezentat de includerea sculpturii „America” de Maurizio Cattelan, o toaleta functionala din aur de 18 karate, cantarind 101 kilograme. Lucrarea, conceputa ca o ironie la adresa ultra-avutiei, a primit o singura oferta, corespunzand valorii materiilor prime: 10 milioane de dolari, totalul final cu taxe ajungand la 12,1 milioane. Cattelan realizase doua astfel de toalete in 2016, una fiind expusa la Guggenheim si ulterior furata in Anglia, fara a mai fi recuperata.
Evenimentul s-a desfasurat intr-o perioada dificila pentru piata internationala de arta, dupa doi ani consecutivi de scadere a vanzarilor.
Conform unui raport publicat de Art Basel si UBS in vara acestui an, tranzactiile globale de arta si antichitati au continuat sa scada in 2024, iar multe galerii consacrate au redus activitatea sau s-au inchis. In luna mai, dupa licitatiile de primavara din New York, Sotheby’s, Christie’s si Phillips au raportat o diminuare cu 8% a volumului de vanzari fata de anul precedent, cu numeroase loturi retrase sau nevandute.
Majoritatea caselor de licitatii spera ca piata sa se redreseze la final de an, fiind planuite numeroase vanzari cu piese importante.
Gustav Klimt s-a format la Viena intr-o perioada in care capitala Imperiului Austro-Ungar traversa transformari culturale majore, iar academismul artistic incepea sa fie contestat de noile generatii.
Dupa studiile la Kunstgewerbeschule, a lucrat initial in cadrul unei echipe specializate in proiecte monumentale pentru teatre si cladiri publice, unde a deprins un limbaj vizual riguros si o tehnica precisa. Aceasta etapa timpurie explica structura controlata a compozitiilor ulterioare, chiar si atunci cand acestea s-au indepartat radical de naturalismul epocii.
Pana la mijlocul anilor 1890, Klimt a devenit una dintre vocile centrale ale modernismului vienez, contribuind la fondarea Secesiunii si la articularea unei estetici noi, interesata de simbolism, ornament si corporalitate.
In opera sa, perioada dintre 1897 si 1908 este considerata decisiva, fiind strans asociata cu asa-numitul „stil de aur”. Contactul cu arta bizantina, mai ales dupa calatoriile la Ravenna, a consolidat preferinta pentru suprafetele bidimensionale, pentru decorativismul dens si pentru utilizarea foitei de aur ca element structural, nu doar ornamental.
Portretele feminine, realizate pentru elita culturala si burgheza a Vienei, au devenit spatii de investigatie pentru tensiunea dintre figura si fundal, corp si ornament, psihologie si reprezentare publica.
In paralel cu portretele, Klimt a dezvoltat un corpus important de peisaje, adesea realizate in vacantele petrecute la Attersee. Spre deosebire de lucrarile figurative, aceste compozitii privilegiaza structura stabila si ritmul repetitiv, apropiindu-se de o abordare aproape arhitectonica a naturii. Majoritatea au ramas in colectii private sau in muzee din Austria, Germania si Statele Unite.
In Romania, puteti vedea creatii semnate de Klimt la Castelul Peles.
In anul 1879 cand lucrarile de constructie ale Castelului Peles erau reluate cu mare avant, la Viena, Gustav Klimt, Ernst Klimt si Franz Matsch fondau atelierul de pictura Künstlerkompagnie. In 1883, anul inaugurarii castelului Peles, cei trei artisti au primit prima mare comanda, concretizata in realizarea a 26 lucrari destinate decorarii resedintei de vara de la Sinaia a Regelui Carol I al Romaniei. Pana in prezent, castelul Peles este singurul muzeu din Romania care pastreaza in patrimoniul sau pictorul creatorilor austrieci.
Lui Klimt ii sunt atribuite lucrarile „Primavara” care este amplasata in stanga lojei regale din Sala de teatru a castelului dar si pandantul “Vara” din aceeasi sala. Klimt a semnat si „Portretul lui Johann Georg, Principe de Hohenzollern” flancat de „Eitel Friedrich VII” si „Philip Friedrich Christoph”, aflati in Casa scarii de onoare.
Regele Carol I si-a creat, conform unei politici culturale specifice secolului al XIX-lea si conform propriului sau gust, o pinacoteca privata. Ea cuprindea atat galeria de tablouri vechi cat si galeria de copii. Copiile dupa opere de artisti celebri erau un lucru tipic secolului al XIX-lea, reprezentand expresia unui anume gust pentru pictura veche.
La comanda regelui s-au realizat in intervalul 1880-1910, aproximativ 100 de copii identificate de curatorii muzeului, dupa lucrari celebre, repere ale istoriei artei si picturii din scolile venetiana, flamanda, germana si franceza: Boticelli, Raffaello, Correggio, Titian, Velázquez, Murillo, Rubens, Anton van Dyck, Rembrandt, Hans Holbein, Albrecht Dürer, Rogier van der Weyden, Tintoretto, Fra Filippo Lippi si Ribera.
Lui Gustav Klimt ii este atribuita copia din 1885 „Portretului Isabellei d’Este” dupa Titian. Create in acelasi an, Ernst Klimt figureaza in galeria de copii cu doua tablouri: „Tanar comandant de osti” dupa Anton van Dyck si „Ecaterina Cornaro„ dupa Titian.
