Un nou jaf in muzeele franceze. 2000 de monede de aur si argint au fost furate dintr-un muzeu Diderot. S-a intamplat cu cateva ore inaintea jafului de la Luvru.
Un nou jaf zguduie sectorul cultural francez, la doar cateva zile dupa furtul spectaculos al bijuteriilor coroanei franceze de la Luvru.
De aceasta data, aproximativ 2000 de monede de aur si argint, evaluate la aproximativ 90.000 de euro, au fost sustrase dintr-un muzeu dedicat filozofului Denis Diderot, situat in orasul Landres, in nord-estul Frantei.
Incidentul s-a petrecut in noaptea de duminica spre luni, iar paguba a fost descoperita abia marti dimineata, cand angajatii Muzeului Maison des Lumieres au gasit una dintre vitrinele principale sparte si au alertat autoritatile.
Maison des Lumieres din Landres, dedicata iluministului Denis Diderot, este adapostita intr-un hotel particular construit intre secolele XVI si XVIII – o cladire valoroasa arhitectural, dar vulnerabila din punct de vedere al securitatii.
Monedele furate, provenind din perioada 1790–1840, au fost alese cu „mare precizie si expertiza”, potrivit unui comunicat al administratiei locale, care a confirmat ca piesele apartineau colectiei private a orasului, descoperite in 2011 in timpul lucrarilor de restaurare a cladirii care gazduieste astazi muzeul.
Politia franceza trateaza cazul ca parte a unei serii tot mai ample de atacuri asupra institutiilor culturale din tara.
Furtul de la muzeul Diderot s-a produs la doar cateva ore dupa jaful de la Luvru, in care o banda de patru indivizi mascati, deghizati in muncitori, a patruns in Galeria Apollon, folosind un camion echipat cu o platforma mecanica. Hotii au reusit sa sparga vitrinele si sa sustraga bijuterii istorice evaluate la 90 de milioane de euro, printre care un colier cu diamante si smaralde oferit de Imparatul Napoleon sotiei sale, o tiara purtata de Imparateasa Eugenie si o brosa apartinand reginei Marie-Amelie.
Gravitatea si sincronizarea celor doua jafuri au determinat autoritatile sa cerceteze ipoteza unei actiuni coordonate. Potrivit prefecturii din regiune, anchetatorii examineaza posibile legaturi intre furtul de la Landres si alte cazuri similare petrecute in ultimele luni, inclusiv cele de la Muzeul de Istorie Naturala din Paris, Muzeul National de Portelan Adrien Dubouche din Limoges si Muzeul Jacques Chirac din Sarran.
2026 a adus o serie de jafuri culturale fara precedent in Franta.
In septembrie, doua vase si o farfurie chinezeasca, evaluate la peste 6,5 milioane de euro, au fost furate din muzeul de portelan din Limoges. Niciuna dintre piese nu a fost recuperata pana in prezent, iar expertii in ceramica au avertizat ca obiectele sunt „invandabile”, fiind extrem de usor de identificat in piata de arta.
In august, din Muzeul de Istorie Naturala din Paris au disparut sase pepite de aur in valoare de 1,5 milioane de euro, intr-un jaf realizat in contextul unui atac cibernetic care a dezactivat sistemele de alarma si de supraveghere. O cetateana chineza a fost arestata ulterior la Barcelona, in timp ce incerca sa vanda aur topit care provenea, potrivit anchetatorilor, din lotul furat.
In comparatie cu aceste atacuri nocturne, furtul de la Luvru s-a produs in plina zi, la deschiderea muzeului, iar curajul hotilor a socat opinia publica internationala. Specialistii in criminalitate culturala avertizeaza ca succesul aparent al jafului de la Luvru ar putea declansa un val de tentative similare in intreaga Europa, alimentate de vulnerabilitatile sistemelor de securitate ale muzeelor istorice si, implicit, de subfinantarea sectorului cultural la nivel mondial, nu doar in Franta sau Romania.
Directoarea muzeului Luvru, Laurence des Cars, si-a depus demisia insa i-a fost refuzata.
Des Cars a declarat in fata Senatului francez ca infrastructura de supraveghere video este „imbatranita si insuficienta”, precizand ca una dintre camerele de filmat de pe perimetrul exterior era orientata in directia gresita, chiar spre zona pe unde s-a produs patrunderea.
Raportul preliminar arata ca o treime dintre salile muzeului nu dispun de camere de supraveghere functionale, iar sistemul de alarma general nu s-a declansat. Ministrul Justitiei, Gerald Darmanin, a calificat incidentul drept „un esec grav al protocolului de securitate”, adaugand ca posibilitatea ca un camion modificat sa ajunga pana la zidurile muzeului „proiecteaza o imagine dezastruoasa asupra Frantei”.
In ambele jafuri, atat la Landres cat si la Luvru, in Paris, hotii au selectat obiectele cu un aparent nivel de cunoastere a valorii acestora, ceea ce sugereaza implicarea unor persoane familiarizate cu piata de arta.
James Ratcliffe, directorul Art Loss Register, a subliniat intr-un interviu pentru presa franceza ca multe institutii istorice din Franta nu au fost proiectate pentru a rezista unor atacuri moderne. „Cladirile muzeale din secolele XVII sau XVIII au fost concepute pentru grandoare, nu pentru aparare”, a declarat acesta, notand ca hotii au profitat de sisteme de securitate invechite si de paza insuficienta.
Robert Wittman, fondatorul echipei de crima artistica din cadrul FBI, a adaugat ca „adevarata arta a furtului nu este sustragerea, ci vanzarea obiectelor”, atragand atentia ca hotii au lasat urme forensice semnificative. Expertii considera ca sansele de recuperare a bijuteriilor furate de la Luvru sunt mai mari decat in cazurile recente din muzeele de provincie, unde urmele dispar rapid, iar obiectele sunt topite sau vandute in piete obscure din Asia si Europa de Est.
Mai jos gasiti tot ce se stie pana in acest moment despre jaful de la Luvru.
