Un bar in forma unui hipopotam a fost adjudecat pentru 31 de milioane de dolari. Lalanne stabileste noul record mondial pentru o piesa de design vanduta la licitatie.
Un bar in forma de hipopotam realizat de sculptorul francez François-Xavier Lalanne a fost adjudecat recent pentru 31,4 milioane de dolari, intr-o licitatie de design organizata la New York.
Vanzarea a stabilit un record absolut atat pentru artist, cat si pentru o piesa de design vanduta la licitatie. Lucrarea, intitulata „Hippopotamus Bar” si datata 1976, a depasit de peste trei ori estimarea superioara de 10 milioane de dolari, dupa o licitatie de 26 de minute la care au participat sapte colectionari.
Piesa, realizata manual din cupru, otel si lemn, pastreaza forma puternic stilizata a unui hipopotam – animal care a devenit una dintre obsesiile vizuale ale lui François-Xavier Lalanne.
Sculptura functioneaza ca un bar complet echipat: partea laterala se deschide pentru a dezvalui un sistem rotativ pentru sticle, spatii de depozitare pentru pahare, un recipient pentru gheata si un platou destinat servirii gustarilor.
Barul a fost comandat de mostenitoarea imperiului petrolier Anne Schlumberger, una dintre primele si cele mai fidele cliente ale cuplului Lalanne. Una dintre povestile care circula in lumea artei despre legatura ei cu obiectul este despre serile in care Schlumberger servea invitatilor chipsuri si salsa direct din compartimentele barului, barul devenind piesa centrala a receptiilor sale.
„Hippopotamus Bar” este considerata piesa-prototip pentru seria de baruri in forma de hipopotami conceputa ulterior de artist, dar ramane singura realizata in cupru, ceea ce ii confera un statut unic in ansamblul operei sale si ii confera un statut aproape muzeal.
Rezultatul obtinut la New York depaseste cu peste 10 milioane de dolari precedentul record al lui François-Xavier Lalanne, stabilit in 2023.
In octombrie 2023, „Rhinocretaire I” (1964) – o sculptura in forma de rinocer care include birou, bar, seif si spatiu pentru sticle – a fost vanduta pentru 18,3 milioane de euro la Christie’s Paris.
In 2024, doua alte piese multifunctionale ale sale au marcat, la randul lor, praguri importante: biroul „Grand Rhinocretaire II” a ajuns la 16,4 milioane de dolari, iar „Ostrich Bar” a fost adjudecat pentru 12,5 milioane de dolari in licitatii organizate tot de Sotheby’s.
Vanzarea colectiei Annei Schlumberger a inclus si alte lucrari ale cuplului Lalanne care au confirmat interesul crescand pentru acest univers artistic. Un fotoliu din bronz, decorat cu vrejuri si maimute, creat de Claude Lalanne, a fost adjudecat pentru aproximativ 1 milion de dolari, iar o pereche de porti din bronz realizate tot de ea pentru gradina colectionarei a ajuns la 787.400 de dolari.
Rezultatele obtinute de lucrarile Lalanne la Londra, Paris si New York in ultimii ani au creat un palier de preturi in care piesele considerate emblematice depasesc constant pragul de zece milioane de dolari, iar lucrarile secundare se mentin in zona sutelor de mii sau a milioanelor, in functie de dimensiuni, provenienta si complexitate tehnica.
De ce sunt lucrarile Les Lalanne atat de scumpe.
Francois-Xavier Lalanne si Claude Lalanne s-au cunoscut in 1952, la Paris, si au lucrat zeci de ani in atelierul lor din Ury, unde au produs mii de sculpturi si piese de mobilier care leaga functionalul de un imaginar fantastic. Universul lor creativ a fost constant dominat de animale si forme vegetale, de la hipopotami, rinoceri, oi si struti, pana la verze cu picioare de pasare sau oglinzi invelite in vegetatie metalica.
Artistul a renuntat la pictura in 1963, dupa o singura expozitie in 1953, declarand in 1966, intr-un interviu pentru Vogue, ca „pictura si-a incheiat misiunea”, pentru el adevarata zona de libertate devenind sculptura cu functie utila. In acelasi an, galeristul grec-american Alexander Iolas i-a expus pe Claude si François-Xavier Lalanne alaturi de artisti suprarealisti precum Max Ernst si Rene Magritte. Expozitia respectiva i-a “fixat” in circuitul international si a lamurit legatura dintre lucrarile lor si juxtapunerile asociate suprarealismului.
Multe dintre piesele lui François-Xavier functioneaza ca obiecte cu identitate dubla: la prima vedere sunt animale monumentale, dar odata deschise dezvaluie baruri, scrinuri, birouri sau spatii de depozitare. Este o tensiune intre forma sculpturala si utilitate care produce fascinatie in randul galeristilor si colectionarilor dintr-un motiv simplu: momentul de bucurie in care privitorul descopera ce se ascunde la interior.
In oglinda, lucrarile Claudiei Lalanne se sprijina mai mult pe registre botanice si pe un rafinament al lucrului cu metalul, vizibil in oglinzi, corpuri de iluminat sau bijuterii-create pentru case precum Dior si Yves Saint Laurent. Sculpturile „Choupatte”, in care capete de varza din cupru patinat sunt montate pe picioare de pasare, au devenit exemple pentru modul ei de a transforma un motiv vegetal intr-un obiect absurd si seducator in acelasi timp.
Unul dintre motivele recurente ale lui François-Xavier, seria „Mouton”, propune oi in marime naturala, realizate din materiale diverse si gandite sa fie instalate in interior, astfel incat, dupa cum spunea artistul, „sa aducem campul in salon si tara la Paris”.
Inca din anii ’60, lucrarile lor au avut priza la colectionarii francezi si americani, iar un moment-cheie pentru afirmarea lor pe piata americana a fost expozitia din 1967 de la Art Institute of Chicago. Ulterior, piese semnate Les Lalanne au intrat in colectii importante, de la ramura franceza a familiei de bancheri Rothschild si colectionara britanica Pauline Karpidas, pana la Gianni Agnelli, fostul sef Fiat, care a plasat lucrari in resedinte simbol ale elitei industriale europene.
Dupa moartea lui Alexander Iolas, in 1987, cuplul a inceput sa colaboreze cu Galerie Mitterrand din Paris, condusa de Jean-Gabriel Mitterrand, prieten apropiat al artistilor. In 2004, galeristul Ben Brown a inceput sa le reprezinte lucrarile la Londra si a deschis ulterior un spatiu la Hong Kong, introducand astfel universul Lalanne pe piata asiatica si prezentandu-i constant la targuri majore, precum Tefaf Maastricht si Tefaf New York.
Reputatia lor s-a construit treptat iar revenirea lor pe piata americana s-a facut prin galeristul new-yorkez Paul Kasmin care a prezentat instalatia cu oile „Mouton” pe Park Avenue, in 2009.
In paralel, galeriile si-au coordonat strategia pentru a scoate lucrarile Les Lalanne din zona strict decorativa si pentru a le pozitiona clar in sfera artei contemporane, cu toate consecintele de pret si prestigiu aferente.
Un alt moment de cotitura pentru cariera lor a fost licitatia colectiei Yves Saint Laurent – Pierre Berge, organizata in 2009 de Christie’s la Paris, care a atins la vremea respectiva suma record totala de 373,9 milioane de euro.
In acel context, doua lucrari Les Lalanne au obtinut rezultate spectaculoase: barul „YSL Bar” (1965) de François-Xavier a fost adjudecat pentru 2,8 milioane de euro, iar oglinzile din instalatia „Salon des Miroirs” (1974–1985) de Claude au ajuns la 1,9 milioane de euro.
In anii care au urmat, cererea pentru lucrarile lor a crescut constant. In 2019, licitatia mostenirii familiei Lalanne, organizata de Sotheby’s la Paris, a cumulat 91,3 milioane de euro, toate cele 274 de loturi fiind vandute catre cumparatori din 43 de tari. Atunci, dealerul Ben Brown declara ca, fata de momentul in care a inceput sa reprezinte cuplul, „se poate adauga practic un zero la pretul oricarei lucrari.”
