Muzeul Luvru inchide o galerie pe perioada nedeterminata, dupa un raport tehnic care indica probleme structurale serioase. Jaful de luna trecuta a scos la iveala problemele majore ale institutiei, urmeaza o modernizare de 800 de milioane de euro.
Muzeul Luvru a anuntat inchiderea temporara a unei parti din aripa Sully, dupa un raport tehnic transmis pe 14 noiembrie care a semnalat fragilitatea unor grinzi ce sustin etajul al doilea. Masura vizeaza atat birourile in care lucreaza 65 de angajati, cat si galeria Campana, spatiu dedicat ceramicii grecesti antice.
Decizia intervine intr-un moment de cotitura pentru muzeul cu cei mai multi vizitatori in 2024 (8,7 milioane). Jaful de luna trecuta a accentuat o serie de probleme structurale semnalate in ultimii ani de conducerea institutiei. Astfel, sunt pregatite transformari majore.
Sectiunea sudica a aripii Sully se afla de mai multi ani sub monitorizare, insa evaluarile recente au indicat modificari imprevizibile ale structurii, care impun luarea unor masuri imediate.
Muzeul a initiat deja o investigatie complementara pentru stabilirea cauzelor deteriorarii si pentru programarea interventiilor necesare. Inchiderea ramane valabila pe durata intregii perioade de analiza, fara un termen estimat pentru redeschidere.
Decizia a venit dupa recomandarile arhitectului sef al Monumentelor Istorice care gestioneaza Palatul Luvru, conducerea optand sa evacueze vizitatorii din intregul etaj al doilea al aripii Sully, unde se afla inclusiv birourile personalului.
Pentru a sublinia faptul ca astfel de probleme se intampla intr-o tara care finanteaza mult mai consistent sectorul cultural fata de Romania — in plus, este vorba de un muzeu cu incasari anuale colosale —, raportul specialistilor mentioneaza vulnerabilitati aparute la structura realizata in urma cu aproape 100 ani, in anii 1930, perioada in care au fost efectuate lucrari ce au modificat configuratia arhitecturala a aripii.
Galeria Campana, una dintre cele mai cunoscute sali din departamentul de Antichitati Grecesti, Etrusce si Romane, este compusa din noua incaperi cu vedere spre Sena.
Galeria Campana este integrata in aripa Sully, una dintre cele mai vechi sectiuni ale Palatului Luvru. Colectia expusa aici provine din achizitia facuta in 1861, cand statul francez a cumparat de la marchizul Giampietro Campana un ansamblu de 11.835 de obiecte, considerat la acea vreme cea mai importanta colectie privata de artefacte grecesti din Europa.
Incaperile pastreaza si plafoanele pictate intre 1825 si 1833, ceea ce confera ansamblului o valoare istorica si muzeografica aparte. Inaugurarea oficiala a avut loc in 1863, in prezenta imparatului Napoleon al III-lea, iar galeria continua sa fie un reper pentru studiul ceramicii grecesti.
Inchidere galeriei nu impiedica accesul publicului in restul muzeului, care ramane deschis partial. Cei interesati de arta greceasca pot vizita in continuare alte colectii importante din aceeasi aripa, inclusiv celebrul ansamblu statuar care cuprinde Venus din Milo si Victoria din Samothraki. Inchiderea celor noua sali reprezinta o portiune foarte redusa din suprafata totala de expunere a muzeului, estimata la aproximativ 73.000 de metri patrati.
Decizia de inchidere intervine la numai cateva luni dupa ce presedintele Emmanuel Macron a anuntat un amplu program de modernizare a muzeului, cu o valoare estimata la peste 800 de milioane de euro.
Proiectul, denumit „Louvre – Nouvelle Renaissance” (Luvru – Noua Renastere), cuprinde interventii in infrastructura, abordarea unor vulnerabilitati structurale si amenajarea unor spatii noi, printre care un acces suplimentar si un spatiu destinat exclusiv expunerii celei mai cautate picturi din muzeu: Mona Lisa. Conform planului, aproximativ jumatate din investitie va fi sustinuta printr-un parteneriat cu Louvru Abu Dhabi, iar cealalta jumatate, destinata lucrarilor tehnice, va proveni partial din cresterea pretului biletelor pentru vizitatorii din afara Uniunii Europene.
Anuntul presedintelui a urmat unei scrisori interne, ajunsa in presa, in care directoarea muzeului, Laurence des Cars, semnala degradari ale cladirii care afecteaza direct conservarea operelor si experienta vizitatorilor. Scrisoarea mentiona variatii ingrijoratoare de temperatura, infiltratii si infrastructura pentru vizitatori.
Aflat intr-un moment critic in existenta sa, Luvru este in centrul atentiei presei franceze de aproape un an. Angajatii au amenintat de mai multe ori cu greve iar conducerea a cerut in randuri repetate un buget suplimentar pentru reface si consolida intrarea din Piramida dar si personalului muzeal. In luna iunie, o parte dintre angajati au declansat o greva spontana din cauza suprasolicitarii, ceea ce a dus la o intarziere temporara a deschiderii muzeului.
Probabil cel mai surprinzator jaf artistic al ultimilor ani s-a desfasurat tot la Luvru, in luna octombrie, in galeria Apollo.
O banda de patru persoane a patruns printr-o fereastra de la etajul al doilea, folosind o platforma de transport, si a furat bijuterii din colectia imperiala, evaluate la 102 milioane de dolari. O coroana a fost abandonata in timpul fugii, insa restul pieselor nu au fost inca recuperate. Momentan sunt investigati patru suspecti.
Jaful a scos la iveala masurile de securitate foarte fragile, si pe alocuri socante, ale muzeului. De exemplu, parola de acces in intreg sistemul de supraveghere al muzeului era simplu “Louvre”.
