Romania a incasat 5,7 milioane de euro despagubire pentru coiful si bratarile de la Cotofenesti, furate in ianuarie din Muzeul Drents. Ancheta olandeza stagneaza din cauza probelor incomplete si a lipsei de cooperare a suspectilor.
Ministerul Culturii a anuntat incasarea sumei de 5,7 milioane de euro, reprezentand valoarea de asigurare pentru cele patru piese de patrimoniu furate in ianuarie 2025 din Muzeul Drents din Assen: trei bratari de aur si celebrul Coif de la Cotofenesti.
Autoritatile au confirmat ca Muzeul National de Istorie a Romaniei a primit integral suma aferenta politei, virata in doua transe – prima, de 4,845 milioane de euro, la 25 august, si a doua, de 855.000 de euro, pe 12 septembrie. Banii urmeaza sa intre in bugetul de stat, cu obligatia ca, in eventualitatea recuperarii obiectelor, sa fie returnati catre asigurator.
Pe plan intern, Ministerul Culturii a anuntat modificari ale procedurilor privind expunerea temporara a obiectelor de patrimoniu in strainatate, dupa ce trei ministri s-au succedat de la momentul iesirii tezaurului din tara pana acum.
Actualul ministru, Andras Demeter, a cerut propuneri de ajustare a reglementarilor pentru a limita riscul unor incidente similare. Totodata, un grup de lucru mixt minister–MNIR urmeaza sa fie consolidat pentru a monitoriza constant evolutia cazului si a furniza informatii clare opiniei publice.
In paralel, autoritatile olandeze continua ancheta, insa progresul este lent si obiectele lipsesc in continuare.
Spargerea din 25 ianuarie a fost spectaculoasa: hotii au folosit o petarda de mare putere pentru a spulbera vitrinele, apoi au parasit muzeul lasand in urma un container cu haine si fragmente de sticla, in care anchetatorii au gasit atat urme de ADN, cat si particule de aur.
Suspectii principali – Douglas Chesley W. (36 de ani), Bernhard Z. (35 de ani) si Jan B. (20 de ani) – au fost arestati, dar refuza constant sa colaboreze cu anchetatorii. Procurorii au probat implicarea lor prin imagini video si mostre biologice: Jan B. a fost surprins cumparand un baros cu doua zile inaintea jafului, iar ADN-ul sau a fost gasit pe un levier lasat in muzeu. Cu toate acestea, niciunul nu a oferit indicii despre unde se afla artefactele.
La audierile din lunile mai si iulie, si ulterior in fata instantei la sfarsitul lunii august, anchetatorii au prezentat probele stranse, insa lipsa obiectelor ramane problema majora.
Urmatoarea audiere este programata in luna octombrie, iar intre timp procurorii au sugerat ca, pe baza unor convorbiri interceptate, exista sperante ca piesele nu au fost topite, ci ascunse in asteptarea unui cumparator.
Intre timp, artefactele raman pierdute iar Muzeul National de Istorie al Romaniei, aflat intr-o stare serioasa de degradare si cu mari probleme de buget, ramane fara o parte dintre cele mai importante obiecte din colectia sa.
Tezaurul furat a fost parte a expozitiei „Dacia – Imperiul aurului si argintului”, deschisa in iulie 2024 la Assen si programata sa se incheie la final de ianuarie 2025. Cele patru obiecte, aflate in imprumut de la MNIR, sunt printre cele mai valoroase piese de arta antica din patrimoniul romanesc.
Coiful de la Cotofenesti, datat in secolul al V-lea i.Hr., este una dintre cele mai importante piese de aur antic descoperite in Romania, cu decoratii inspirate din mitologia getica si motive preluate de la corintieni si chalkidieni.
Cele trei bratari spiralice de aur, descoperite in gropi de sacrificiu, sunt interpretate ca obiecte rituale, nefiind niciodata purtate, ci depuse ca ofrande.
Faptul ca aceste artefacte nu sunt nici recuperate, nici disparute definitiv, pune presiune pe autoritatile olandeze. In mod paradoxal, Romania a incasat despagubirea de asigurare, in timp ce Olanda ramane responsabila de elucidarea cazului si de eventualul proces de recuperare.
Intre timp, Muzeul Drents se afla sub acuzatia unor masuri deficitare de siguranta.
Muzeul Drents, prin directorul sau Harry Tupan, a afirmat inca din ianuarie ca toate masurile de securitate erau respectate la momentul furtului. Totusi, presa olandeza a relatat ca in noaptea jafului nu exista un paznic prezent in sala expozitiei, desi pentru durata expozitiei au fost introduse masuri suplimentare asa cum prevedea contractul de imprumut semnat cu MNIR.
Acuzatiile oficiale ale partii romane au fost dure: prim-ministrul de la vremea respectiva a criticat lipsa de securitate, iar Ministerul Culturii a trimis o echipa de experti si politisti pentru a participa la ancheta. Situatia a dus si la schimbari interne: Ernest Oberlander-Tarnoveanu, directorul MNIR, a fost demis dupa ce a refuzat sa isi dea demisia, considerand ca nu a incalcat nicio reglementare prin imprumutul pieselor.
In spatiul public, inclusiv pe conturile de social media ale muzeului olandez, reactiile romanilor au fost extrem de critice, multi acuzand tonul relaxat al comunicatelor oficiale si lipsa unei scuze formale pentru pierderea unor obiecte esentiale din patrimoniul national al Romaniei.
Valoarea culturala a artefactelor este incomparabil mai mare decat suma incasata de autoritatile romane care a fost estimata in mod eronat de presupusii experti.
Coiful de la Cotofenesti este considerat o dovada ca geto-dacii isi plasau conducatorii militari si religiosi intr-o zona a sacralitatii, unde puterea razboinica se imbina cu cea rituala.
Piesa este unica in lume, neexistand un alt exemplar similar in intreg spatiul european, iar valoarea sa culturala depaseste cu mult estimarile financiare. Pierderea temporara a obiectului prin furtul de la Assen a readus in discutie fragilitatea patrimoniului antic si riscul expunerii sale in conditii insuficient protejate.
In ceea ce priveste bratarile de aur furate, acestea fac parte dintr-un tip de artefact care a devenit un simbol al civilizatiei dacice. Au fost realizate din aur extras din Muntii Orastiei si indica atat nivelul ridicat de organizare al societatii dacice, cat si capacitatea artizanilor locali de a lucra metale pretioase la un standard tehnic exceptional.
Furtul lor nu a insemnat doar pierderea temporara a unor obiecte de muzeu, ci o lovitura data memoriei culturale a spatiului in care se afla in prezent Romania.
