Industria nutritiei se afla intr-o continua transformare, cu descoperiri si reinterpretari care schimba constant perspectiva asupra conceptului de alimentatie sanatoasa. Daca pana nu demult termenul de superaliment (superfood) era asociat in special cu verdeturile, fructele de padure si nucile, un pretendent bizar isi face loc in aceasta categorie exclusivista: laptele de gandac. 

Mai exact, este vorba despre un lichid produs de femela unei specii de gandac tropical, cunoscuta sub denumirea stiintifica de Diploptera punctata, despre care studiile afirma ca ar fi de trei ori mai nutritiv decat laptele de vaca.

In 2016, o echipa de cercetatori a publicat in Journal of the International Union of Crystallography un studiu detaliat care a analizat laptele produs de Diploptera punctata. 

Este unicul gandac cunoscut care naste pui vii si care produce un lichid galbui, cu rol nutritiv, pentru a-si hrani puii in dezvoltare. Studiul a relevat ca acest lichid contine o cantitate impresionanta de proteine, aminoacizi esentiali, grasimi si zaharuri. In plus, are o valoare calorica de 232 kcal la 100 de grame, adica de peste trei ori mai mare decat cea a laptelui de vaca, care are aproximativ 66 kcal/100 grame. Chiar si laptele de bivolita, considerat anterior cel mai caloric lapte de origine animala, ramane in urma, cu doar 110 kcal/100 g.

Laptele de gandac nu este, insa, un lichid obisnuit. Nu poate fi muls si nici colectat in mod conventional. Este vorba despre un fluid galbui cu consistenta cristalina care se formeaza in interiorul intestinului femelei de Diploptera punctata, dupa ce aceasta a nascut. 

Gandacul, originar din zona Pacificului, este o specie vivipara, adica aduce pe lume pui vii, spre deosebire de majoritatea insectelor care depun oua. Pentru a colecta acest lichid, cercetatorii sunt nevoiti sa sacrifice femelele si sa extraga cristalele din intestinul lor. Acelasi procedeu presupune, de asemenea, sacrificarea embrionilor.

Cristalele de lapte se formeaza in stomacul puilor si contin nutrienti cu eliberare lenta. Unul dintre autorii studiului spunea ca acest lapte functioneaza ca un „aliment eliberat in timp”, perfect pentru situatii in care este nevoie de o sursa constanta si densa de energie si nutrienti.

Laptele de gandac suna promitator ca un superaliment, dar momentan nu poate fi produs la scara larga.

Desi potentialul nutritiv al laptelui de gandac este considerabil, nu este momentan un produs pregatit sa ajunga pe rafturile supermarketurilor. In prezent, extragerea a doar 100 ml de lapte necesita sacrificarea a aproximativ 1.000 de gandaci, ceea ce face procesul complet nepractic pentru o productie de masa. In plus, pastrarea si conservarea acestui lichid sunt dificile, iar metodele actuale nu permit o industrializare eficienta.

Mai mult, Comisia Europeana a respins, in 2023, comercializarea laptelui de gandac pe piata Uniunii Europene. Chiar daca unele studii sustin ca ar putea fi o alternativa alimentara sustenabila, lipsa unor studii pe termen lung privind siguranta consumului uman, impreuna cu problemele de ordin etic si moral, au determinat autoritatile sa traga linia rosie in acest sens. Chiar daca insectele nu sunt percepute la fel ca alte animale, amploarea sacrificiului ridica probleme in comunitatile preocupate de bunastarea animalelor si de sustenabilitatea practicilor alimentare.

Compozitia laptelui de gandac este, intr-adevar, impresionanta: 45% proteine, 25% carbohidrati, intre 16 si 22% grasimi si 5% aminoacizi esentiali. 

In plus, contine acizi grasi nesaturati precum acidul oleic si acidul linoleic, substante pe care organismul uman nu le poate produce singur si care joaca un rol esential in regenerarea celulara si in functionarea sistemului nervos.

Laptele este, de asemenea, intens glicozilat, o caracteristica ce contribuie la cresterea nivelului de energie si la retinerea nutrientilor in forma cristalina. Acest aspect este deosebit de important, deoarece, in multe alte tipuri de alimente, procesarea poate duce la pierderea unor substante nutritive. In cazul laptelui de gandac, structura cristalina pare sa pastreze toate beneficiile, chiar si dupa extragere.

Laptele de gandac nu contine lactoza, dar contine multe calorii.

Un alt argument in favoarea acestui aliment neobisnuit este faptul ca nu contine lactoza, ceea ce il transforma intr-o alternativa posibila pentru persoanele cu intoleranta la acest zahar natural din laptele conventional. 

O singura ceasca de lapte de gandac poate contine pana la 700 de calorii, ceea ce inseamna ca, in ciuda beneficiilor nutritionale, consumul excesiv ar putea duce la crestere in greutate. Acesta este si motivul pentru care nutritionistii atrag atentia ca, la fel ca in cazul tuturor superalimentelor, laptele de gandac ar trebui sa completeze o dieta echilibrata, nu sa o inlocuiasca. Chiar si cele mai dense si bogate surse de nutrienti pot avea efecte nedorite daca sunt consumate in exces sau in afara unui context alimentar sanatos.

Desi laptele de gandac nu este inca disponibil comercial, unele companii au inceput sa exploreze posibilitati colaterale. In Africa de Sud, firma Gourmet Grubb a creat inghetata din insecte, folosind un tip de „lapte alternativ” provenit inclusiv de la gandaci.

Produsul a fost promovat ca fiind prietenos cu mediul inconjurator si o varianta ecologica fata de produsele lactate conventionale. Totusi, este important de precizat ca nu este vorba despre laptele cristalizat de Diploptera punctata, ci despre alte variante, mai usor de produs.

La Londra s-a deschis primul restaurant din Europa care serveste numai preparate cu insecte. Meniul include burgeri, tacos, salate, baklava si sorbet bazate pe greieri.

O gelaterie din Germania vinde inghetata cu gust de greieri. Fiecare cupa vine cu cateva insecte presarate deasupra. La nivel european a fost reglementat consumul de insecte.