(video) Primul trailer cu John Malkovich in rolul dirijorului Sergiu Celibidache in “Cravata Galbena”. Celibidache: „M-am nascut roman, am imbatranit roman si voi muri roman”.
Au fost lansate primele imagini din “Cravata Galbena”, film ce ecranizeaza povestea lui Sergiu Celibidache, rolul principal fiind jucat de John Malkovich.
Filmul acopera peste sapte decenii din viata extraordinara a legendarului dirijor de muzica clasica Sergiu Celibidache, unul dintre cei mai renumiti, dar si unul dintre cei mai controversati artisti ai secolului XX. Este o productie cu finantare romaneasca, realizata de o echipa de peste 300 de profesionisti. A fost filmat integral in Romania, cu sprijinul a cinci orchestre nationale, care au recreat concertele istorice ale lui Celibidache din Philadelphia, Buenos Aires, Venetia, Bucuresti si Berlin.
In alte roluri principale sunt Miranda Richardson (Tom & Viv, Damage), Ben Schnetzer (The Book Thief) si Kate Phillips (Peaky Blinders, Downton Abbey). Sean Bean (Game of Thrones, The Lord of the Rings), laureat a doua premii BAFTA, Anton Lesser (Game of Thrones) si Charlie Rowe (Rocketman) completeaza distributia.
“Cred ca acest film va atrage oameni care vor sa creeze ceva, oameni care merg pe propriul lor drum si care sunt dispusi sa persevereze pentru a face lucrurile asa cum considera ei ca e potrivit”, declara actorul John Malkovich.
Filmul va urmari viata dirijorului, de la copilaria sa in Romania, sub autoritatea stricta a unui tata disciplinar, pana la fuga sa dureroasa de acasa, pentru a-si urma visul unei cariere in muzica. Lupta pentru supravietuire in Germania, in timpul razboiului si dupa acesta, caderea si ascensiunea intr-o cariera si o viata care acopera sapte decenii si toate cele patru colturi ale globului.
Filmul este regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul dirijorului, care semneaza si scenariul impreuna cu James Olivier.
Din echipa de creatie fac parte nume importante din industria cinematografica internationala: directorul de imagine Peter Menzies, Jr. ACS, designerul de costume Alessandro Lai si designerul de machiaj, coafura si prostetica Lynda Armstrong. Coloana sonora este compusa de Kathryn Kluge si Kim Allen Kluge.
“Acest proiect este implinirea unui vis de-o viata. Nu este vorba despre cei sapte ani in care am realizat acest film, ci despre cei 50 de ani in care am purtat aceasta poveste in mine, cu speranta ca vom putea descoperi traiectoria unui baiat din Romania care si-a raspandit geniul in intreaga lume. Acest film a fost intotdeauna cel mai drag proiect al meu, un mod de a aduce o lumina frumoasa si pozitiva asupra unei tari a carei imagine si libertate au fost martirizate de-a lungul secolului trecut”, spune Serge Ioan Celebidachi, regizorul filmului.
Producatorii filmului sunt Adela Vrinceanu Celebidachi, Cristina Dobritoiu, Andrei Boncea, James Olivier si Robert W. Cort.
Filmul Cravata Galbena va avea premiera in cinematografele din intreaga tara in luna noiembrie a acestui an, distribuit de Vertical Entertainment.
La 11 ani, Sergiu Celibidache studia cu un profesor adus de tatal lui matematica superioara, a terminat Politehnica la Iasi dupa ce a facut seminarul pedagogic, a facut un doctorat in matematica si unul in filosofie. A studiat jazz chiar de cand lucra la doctoratul in matematica si, dupa ce i-a trimis unui compozitor german una dintre lucrarile sale, acesta l-a invitat la Berlin sa studieze muzica.
A plecat din tara doar cu un dictionar de limba germana.
Era vremea razboiului si documentele epocii mentioneaza cum a trait in primii ani in Berlin, in razboi, in conditii extrem de grele: manca buruieni culese de pe langa sinele tramvaielor sau „din vreun mar cules dintr-un pom ratacit sau adus de vreo prietena mai inlesnita“ si locuia intr-o vagauna, la familia unui conductor de tramvai, „care-l luase tot razboiul sub aripa ei protectoare“.
Ani mai tarziu, cand devenise celebru, maestrul nu i-a uitat pe cei care l-au ajutat sa supravietuiasca si le-a oferit o calatorie la Venetia, nefiind nicidecum singurul act de recunostinta sau de ajutor. Cum a fost intamplarea devenita o mica legenda, de peste ani, cand a vazut intr-o bacanie din apropierea Parisului,in satucul unde locuia, o batrana care se uita cu multa pofta la delicatesele din rafturi. Stia din tinerete in nuante profunde cum este sa iti doresti sa mananci ceva si sa nu poti; a inteles rapid ca femeia nu isi cumpara nimic pentru ca nu mai are dinti si nu poate manca aceste lucruri, asa ca i-a spus ca e stomatolog si i-a daruit banii pentru a-si rezolva dantura.
Ca muzician a fost un perfectionist dus la extrem, avea un auz perfect si cunostintele sale de matematica, filosofie, dar si cele spirituale (era un apropiat al filosofiei buddiste) il dadeau o imagine completa si complexa asupra muzicii pe care voia sa o ofere puplicului.
A fost atat de strict in perfectionismul sau incat multi ani a refuzat sa inregistreze muzica pe care o dirija pentru ca, spunea domnia sa, prin inregistrare sunetul pierde a treia dimensiune, spirituala si spectatorul pierde din calitatea muzicii.
Probabil ca daca ar fi trait in aceste vremuri avansate ale tehnologiei, ar fi fost incantate sa descopere noi valente ale sunetului.
Perfectionismul sau si strictetea de a repeta pana la a avea cel mai bun sunet i-au adus din partea multor muzicieni ai vremii etichete de “dictator, tiran, despot”, dar nimeni nu putea sa-i nege geniul. Muzicienii tineri il adorau, in timp ce muzicienii maturi cu cariere deja conturate in epoca erau intrigati de teoriile sale legate de repetitii care erau mult inaintea vremurilor.
Desi putea parea infatuat si inuman, in fapt erau doar fete ale severitatii, pe care o avea in primul rand fata de el insusi – „infometare sau perfectiune“, asa cum ii declarase unui ziarist american, adaugand „sunt servitorul muzicii, nu o pot trada; cu cat orchestra este mai buna, cu atat am nevoie de mai multe repetitii“.
