Saptamana trecuta Vaya con Dios au facut ultima lor vizita in Romania. Concertele de la Cluj si Bucuresti au facut parte din turneul de retragere al formatiei belgiene, iar sambata seara fanii trupei au putut asculta live hiturile care i-au facut atat de indragiti in intreaga lume.

Fiecare concert Vaya con Dios creeaza un amalgam de emotii in functie de fiecare piesa. Dupa atatia ani petrecuti pe scena si in slujba muzicii, solista Dani Klein stie cum sa transmita mesaje diferite publicului si sa creeze stari si amintiri de neuitat. Daca la primul concert sustinut la Bucuresti Vaya con Dios au avut un show sold out, in seara a doua, se mai gaseau cateva locuri libere in sala. Totusi, publicul a fost la fel de entuziast si a fredonat si batut din palme pe ritmurile atat de cunoscute.

Primul show din cadrul turneului de adio a avut loc la Cluj- Napoca, miercuri, iar Bucurestiul a beneficiat de doua seri de concerte. Dani Klein a fost o prezenta eleganta ca intotdeauna, incepand spectacolul cu piesa One Silver Dollar. A spus Bonsoir si a marturisit este o mare placere sa ne aflam aici. A continuat prin a preciza ca au un mereu un public extraordinar, dar e ceva special in legatura cu cel romanesc, care o face sa se simta iubita. Spectacolul a continuat cu Time Flies si un moment special, piesa Johnny. Cantareata a tinut sa precizeze ca nu stia ca melodia de la baza e romaneasca, fiind inspirata de o piesa a lui Edith Piaf, iar publicul a reactionat cu aplauze la ritmurile atat de bine cunoscute, dar cu versuri in engleza si cu o alura foarte french.

Seara a continuat intr-un ritm foarte familial, Dani alaturi de cei doi backing vocals si trompetist luand loc pe scaune cu un simplu comentariu despre cum de la 60 de ani e reconfortant sa stai jos si sa bei o cana cu ceai, pentru ca prioritatile se schimba. Au continuat cu piese asteptate si iubite de public, care nu a ezitat sa fredoneze versurile: What’s a Woman, Don\’t Cry for Louie, Just a Friend of Mine sau Puerto Rico.

Dani Klein & Co au continuat pentru a canta Pack Your Memories si Don\’t Break My Heart, precizand ca se bucura ca vede atatea varste diferite in public. A adaugat ca e o adevarata reusita personala ca sparge barierele de varsta, si chiar asa este pentru ca muzica Vaya con Dios nu ii atrage doar pe cei care au crescut cu asemenea piese ci si pe cei care abia acum descopera jazz-ul pop pe care trupa il canta din 1986.

A urmat una dintre piesele mele preferate si pe care o asteptam cu nerabdare. Pauvre Diable a beneficiat si de un moment rap interpretat de Nouri Sahli, care a facut piesa sa sune si mai bine, aducandu-mi putin aminte de variata lui Don Omar. Inainte de final Dani Klein a tinut sa ne cante una dintre piesele sale preferate, Djelem Djelem, despre care a spus ca a descoperit-o in anii \’60, si e felul ei de a aduce un omagiu muzicii gypsy, care au influentat sound-ul de-a lungul anilor.

La bis Vaya con Dios ne-a oferit cateva piese pe care inca le asteptam: I Don\’t Wanna Know si He’s Still a Man. In plus, ne-a facut pe toti sa ne ridicam in picioare, sa cantam si sa dansam (Go crazy! a fost indemnul ei) pe ritmurile Neh Nah Nah. Finalul a fost exploziv, asa cum ne asteptam de la o trupa care vrea sa lase o ultima impresie extraordinara dupa o cariera incununata de succes.

Voi ati fost la concert?