Skip to content

11 expozitii deschise in noul sezon al Muzeului National de Arta Contemporana. Sunt expuse lucrari si instalatii spectaculoase ale unor artisti renumiti din Mexic (Carlos Amorales), Olanda (Klaas Kloosterboer) si Cipru (Theodoulos Gregoriou).

Muzeul National de Arta Contemporana (MNAC) a deschis noul sezon expozitional de vara cu o puternica prezenta internationala. Din cele 11 expozitii care pot fi vizitate pana pe 1 octombrie, trei sunt dedicate creatorilor din afara Romaniei. 

Este probabil una dintre cele mai impresionante expuneri ale muzeului din ultimii ani. Va invitam sa descoperiti mai jos un ghid de vizitare al expozitiilor.

Apartinand unei generatii de frunte de artisti olandezi, a caror creatie a fost influentata de miscarile artistice Fluxus si Zero, Klaas Kloosterboer este un artist pluridisciplinar a carui vasta creatie este marcata de tensiunea dintre abstractie si actiune. 

Expozitia dedicata olandezului Klaas Kloosterboer se numeste „Rescrieri, revederi, inlocuiri” si este deschisa in spatiul de la parterul MNAC, imediat dupa intrare, fiind gandita special pentru locul respectiv. Lucrarile alese ofera o privire de ansamblu asupra practicii experimentale inovatoare a artistului, prezentand o selectie de lucrari in diferite medii ce compun o instalatie imersiva.

Curatoriata de Maria Rus Bojan, expozitia exprima angajamentul artistului de a-si plasa discursul artistic in afara mediilor traditionale, explorand modul in care, prin decizie si actiune se produc noi continuturi si semnificatii. 

Tot la parter, dar in Sala de Marmura, a fost instalata timp de cateva saptamani cea mai spectaculoasa si fotogenica instalatie artistica a sezonului: „Nor negru” de Carlos Amorales.

„Nor Negru” este de fapt o expunere satelit a celei de-a 5-a editii a Bienalei Art Encounters „My Rhino is Not a Myth: art science fictions”, curatoriata de Adrian Notz si deschisa la Timisoara zilele acestea.

Timp de cateva saptamani, mai multi artisti romani aflati la inceput de drum au lucrat pentru a crea norul negru al Carlos Amorales, una dintre cele mai cunoscute opere ale sale pe care a reusit sa o adapteze intr-un spatiu greu de administrat din punct de vedere artistic si curatorial: Sala de Marmura din MNAC.

Incepand din 2007, „Nor negru” a fost expusa atat in spatii de arta dar si in case private magazine de moda si branduri, ba chiar si pe pielea umana. Lucrarea isi are originea in imagini de vis ale spatiilor boltite pline de roiuri de fluturi si si-a motivat materializarea in hartie si instalatie, ocupand mai intai intregul atelier al artistului. 

Intr-un mod paralel, la Timisoara instalatia a ocupat un tramvai care circula acum prin oras.

In privinta expozitiei dedicate picturii romanesti, MNAC prezinta la etajul al treilea o retrospectiva dedicata Ecaterinei Vrana.

Intitulata „Indigo (despre Ecaterina Vrana)”, expozitia arata cum memoria unei persoane este compusa dintr-un puzzle imens de senzatii, povesti, voci, fotografii, proiectii, completari imaginare si contradictii. 

Ecaterina Vrana (1969-2019) a avut o viata de tip carusel, plina de arta, dileme, fascinatie, credinta, iubire, provocari, boli, pierderi, literatura. A lasat in urma cateva sute de picturi raspandite in colectii, cateva sute de desene, cateva cutii de jurnale si cateva albume cu fotografii. Prin pictura ei, artista a produs o ruptura cu scoala si sistemele vizuale impuse de cursurile de arta pe care le-a frecventat si a pus bazele unei lumi independente, autonome, sustinuta de meta-scrierea ce ii defineste atat creatia, cat si productia artistica.

Expozitia este curatoriata de Simona Vilau.

La etajul al patrulea este deschisa expozitia „Geografie Mentala: Constelatii”, prima prezentare a lui Theodoulos Gregoriou in Romania.

Expozitia curatoriata de Alexandru Oberländer-Tarnoveanu si Catherine Louis Nikita a fost organizata cu sprijinul Ministerului Culturii din Republica Cipru si reprezinta 

o reintoarcere la unele dintre cele mai importante locuri din biografia ale artistului: de la minele de cupru care i-au populat copilaria si pana la Bucuresti, locul in care acesta a studiat, la sfarsitul anilor ’70, pictura, la Institutul de Arte Frumoase „N. Grigorescu”. 

Instalatia site-specific ce da titlul expozitiei este o continuare a preocuparilor artistului, care practica un tip de land art personal, in care, in locul interventiei in natura, peisajul este decupat din memoria artistului si transpus in interiorul spatiului expozitional intr-o forma metaforica, redusa la esenta. 

Asa cum o sugereaza si titlul, Theodoulos Gregoriou pleaca in aceasta expozitie intr-o calatorie mentala, prin locuri si timpuri atat din propriul trecut, cat si din cel al umanitatii, prin care urmareste continuitatea unor concepte, dincolo de transformarile continue ale materiei. 

Tot la etajul al patrulea, in Auditorium, este deschisa expozitia colectiva „Pixeli dintr-un viitor trecut” curatoriata de Alexandru Berceanu.

Deschisa pana pe 9 iulie — spre deosebire de celelalte expozitii care pot fi vizitate pana pe 1 octombrie, „Pixeli dintr-un viitor trecut” reuneste urmatorii artisti: Cristina Bodnarescu, Dillara Buran, Diana Chiru, Tudor Dobrescu, Denis Flueraru, Caty samata, Constantin simon, Selina Ylmaz (studenti si alumni ai masteratului ITPMA al UNATC); Alexandru Berceanu, Grigore Burloiu, Dorin Cucicov, Dragos Dogioiu, Andrei Mitisor (cadre didactice ale masteratului ITPMA al UNATC)

Expozitia este  organizata in parteneriat cu CINETIc – UNATC I.L. Caragiale iar in cadrul ei vor avea loc o serie de ateliere si workshopuri si de performance-uri sustinute de colectivul artistilor si profesorilor din cadrul Masterului de Tehnologii Interactive pentru Artele Spectacolului si Media, precum si de la sectia de coregrafie de la UNATC. Programul acestora il gasiti pe site-ul MNAC.

Tot la etajul al patrulea este deschisa si a doua versiune a expozitiei „Corp Flora” curatoriata de Anne Marie Lolea, studenta in anul II la Facultatea de Istoria si Teoria Artei.

Deschisa tot pana pe 9 iulie in spatiul Dialog din zona cafenelei, expozitia include lucrari create de tineri artisti romani, majoritatea studenti: Alexandra Boaru, Bianca Maria Popa, Cristina Birladeanu, Elian Puican, Eva Chapkin, Mihai Teodor Stanciu, Razvan-Andrei sumila

La etajul 4 puteti vedea si interventia lui Liviu Stoicoviciu, o pictura intitulata „Spatiu-Timp” si un mural de Bigdan Cazacincu.

Pe scara de vest este deschisa o interventie site specific semnata de Vasile Muresan – Murivale si curatoriata de Malina Ionescu.

Tot pe scara interioara este deschisa si URBAN STEPS cu lucrari semnate de Erps, Sage, Irlo, Obie Platon, Kero, Ocu, Lost Optics, Recis, Pandele Pandele, Lucian Hrisav, Reg, Lux, Mser, HomeBoy, Neon, Duno, Lumin, Constantin Rusu/Skema, Mircea Popescu, Lucian Sandu Milea. Proiectul este curatoriat de Mihai Zgondoiu.

In cadrul expunerii PULS 22 sunt prezentate publicului noile achizitii MNAC: 92 de lucrari create de artisti romani, printre care Ion Grigorescu, Ciprian Muresan, Lea Rasovszky, Serban Savu si Ioana Batranu.

In anii 2020 si 2022 au intrat in patrimoniul MNAC un total de 385 lucrari (359 achizitii, 26 donatii). „PULS 22” se concentreaza, desigur, pe sesiunea anului respectiv, dar beneficiaza de castigurile si concluziile ambelor momente.

In total au fost depuse 396 de dosare pentru achizitiile de anul trecut, suma alocata de Ministerul Culturii fiind de 2 milioane de RON. Lucrarile cumparate au fost realizate intre 1964 si 2022, fiind alese de un juriu format din Dr.Horea Avram, presedinte Asociatia Internationala a Criticilor de Arta (AICA), filiala Romania, reprezentant al Uniunii Artistilor Plastici din Romania, Prof. Univ. Dr. Ruxandra Demetrescu de la Universitatea Nationala de Arte, Jaroslaw Suchan, director al Muzeului de arta (Muzeum Stuki), Łódź, Dr. Zoran Erić si Diana Marincu, Directorul Artistic al Fundatiei Art Encounters din Timisoara.

 La etajul al doilea al muzeului este deschisa in continuare expunerea „Leviathan – In maruntaiele colectiei”. 

Dupa un concept al directorului Calin Dan, fiind curatoriata de Irina Radu, expunerea „LEVIATHAN” mediaza colectia permanenta a muzeului catre un public care este atat nepregatit pentru explorari inedite, cat si lipsit de rabdare fata de mesaje din trecut. Pe scurt, este o privire atenta in depozitele si arhiva MNAC. 

Spatiul este conceput ca un labirint deschis, cu enclave pentru activitati temporare (expozitii tematice, ateliere educationale, conferinte) si cu un parcurs plin de surprize oferite de operele puse in rafturi si depozitate in moduri ingenioase si creative.

Citește în continuare