Finalul verii aduce doua expozitii temporare la Muzeul National de Arta al Romaniei. Prima este despre inovatie, despre cum tehnologia ne dezvaluie secretele artistilor si scoate la iveala un portret aparent pierdut al lui Tristan Tzara. A doua expozitie este despre traditie, istorie si o parte din mostenirea artistica pe care au lasat-o in urma Regii Marii Uniri – Ferdinand si Maria.

„Istoria ascunsa a unui portret-simbol – Tristan Tzara” este deschisa la etajul al treilea al Muzeului National de Arta al Romaniei – MNAR – in Galeria de Arta Romaneasca Moderna si va putea fi vizitata pana pe 30 septembrie. 

Expozitia spune povestea unei lucrari considerate a fi disparuta a pictorului Max Herman Maxy sau M.H. Maxy cum ii placea sa se semneze, care a aparut dupa 100 de ani, cu ajutorul tehnologiei. 

Totul a pornit de la observatiile publicate de Michael Ilk in albumul dedicat lui M.H. Maxy in care a comparat doua lucrari semnate de pictorul roman de origine evreiasca, ambele fiind portrete ale poetului Tristan Tzara. 

Unul dintre tablouri a fost expus de revista de avangarda „Contimporanul” in 1924, insa nu a mai fost vazut dupa aceea. Al doilea tablou, cu acelasi titlu si aceeasi data – „Portretul lui Tristan Tzara, 1924”, se afla in colectiile MNAR de multi ani. 

Cele doua sunt diferite in stil, compozitie si cromatica iar concluzia mai multor specialisti a fost ca al doilea ar putea fi o lucrare mai tarzie din anii ’60, fara sa detina o dovada concreta. 

Recent, detaliile observate de echipa MNAR au dus la ipoteza ca ar fi vorba de doua tablouri intr-unul, cel expus fiind pictat peste cel din anul 1924, cu 30 de ani mai tarziu. A inceput o serie de investigatii fizico-chimice cu lumina razanta. Cu ajutorul Institutului National de Cercetare Dezvoltare in Optoelectronica si a razelor X au fost descoperite detaliile primei picturi sub cea aflata deasupra, care a fost modificata de M.H. Maxy in anii ’50.

Daca prima versiune era o interpretare in stilul cubist si expresionist cu linii mult mai drepte, a doua a venit cu linii mai curbe si culori de tranzitie, sub influenta stilului neo-dada care a definit cariera lui Tristan Tzara. Poetul si eseistul roman era stabilit la Paris in vremea refacerii tabloului insa isi lasase deja semnatura asupra miscarilor artistice europene prin Cabaretul Voltaire organizat la Zurich in Elvetia, un fel de centru al dadaismului european.

Motivul modificarii picturii de catre M.H. Maxy nu este cunoscut, insa expozitia vine cu fotografii ale testelor cu raze X realizate si o dovada a felului in care tehnologia folosita cum trebuie poate aduce in fata povesti si lucrari de arta pierdute. 

Adresa: Muzeul National de Arta al Romaniei – Galeria de Arta Romaneasca, Calea Victoriei, nr.49

Program de vizitare: 17 august 2019 – 30 septembrie 2019, orele 10:00 – 18:00, de miercuri pana duminica.

Bilete: 15 lei, la intrare