Skip to content

5 detalii fascinante din spatele filmului The Goldfinch

Filmul are la baza cartea cu acelasi nume scrisa de Dona Tart si este povestea maturizarii unui pusti caruia ii moare mama ca urmare a unui atentat cu bomba in timp ce se afla amandoi intr-o vizita la Metropolitan Museum ca sa vada una dintre lucrarile preferate ale mamei, pe nume Sticletele. In haosul de dupa bomba, copilul pleaca din muzeu cu tabloul preferat al mamei, tablou care-l insoteste pe tot parcursul transformarilor sale.

The Goldfinch este o carte scrisa in 11 ani

Dona Hart e recunoscuta pentru faptul ca scrie absolut oriunde gaseste un spatiu si o hartie – de la autobuze, la biblioteci pana la, mai banala, cafenea. Spune ca ii place sa se gandeasca la personajele din cartile sale in spatii publice, pentru ca e ca un pictor care face schite pe strada. E nevoie doar sa ridice privirea si vede caracteristici pe care le-ar putea pune la un personaj sau altul.

Pentru Goldfinch a scris 11 ani, iar cartea i-a adus un premiu Pulitzer.

Nu e insa prima carte care a fost in plan pentru ecranizare. Are trei carti publicate si prima – The Secret History – lansata in 1992 a fost cumparata de studiourile Warner Brothers. Regizorul care era in plan sa o ecranizeze, Alan Pakula, a murit in 1998, iar Gwyneth Paltrow a cumparat drepturile impreuna cu fratele ei, dar nu a transformat-o niciodata in film.

Cartea a fost tradusa si la noi, a aprut la editura Litera si o puteti cumpara de aici

Tabloul The Goldfinch se afla la Haga si face parte din colectia regala

Tabloul care da numele filmului (si al cartii) exista in realitate, e expus la Haga in colectia regala care are 854 de lucrari, in mare majoritate apartinand unor pictori olandezi. The Goldfinch a fost pictat in 1654 de catre Carel Fabritius, un protejat al lui Rembrandt.

La vremea respectiva Sticletele era o pasare obisnuita in casele nobililor, ca accesoriu de companie si distractie, pentru ca putea fi dresat sa mute lucruri mici dintr-un loc in altul.

Carel Fabritius avea 32 de ani cand a murit ca urmare a unui accident la un depozit cu praf de pusca din cartierul lui, tot atunci i-au fost distruse atelierul si o parte importanta din lucrari.

Vedeta din Stranger Things si noul Tony din West Side Story tin capetele de afis ale distributiei

Finn Wolfhard, Aneurin Barnard, Ansel Elgort, Oakes Fegley.

Pentru fanii cartii doua nume au fost foarte foarte asteptate: cine il interpreteaza pe Theo, personajul principal, si cine va fi prietenul lui, Boris.

Cum actiunea se desfasoara pe durata a 8 ani, personajul principal trece de la copil la adolescent asa ca este interpretat de doi actori – Oakes Fegley, varianta copil a lui Theo si Ansel Elgort, versiunea adolescent.

Pentru Boris, versiunea de copil este vedeta din Stranger Things, Finn Wolfhard, iar pentru personajul devenit adolescent actorul este Aneurin Barnard, un britanic de 32 de ani pe care l-ati vazut si in Dunkirk.

Asa se face ca, prin castingul foarte inteligent, spectatorii au in partea de copilarie a personajelor o vedeta pe care adolescentii o iubesc, in persoana lui Wolfhard, iar cand personajele cresc, succesul pentru public il asigura Ansel Elgort care a jucat in „The Fault in Our Stars” si va fi vedeta in noul musical West Side Story regizat de Steven Spielberg.

Pentru restul platitorilor de bilete se mai afla in distributie Nicole Kidman, si ea cu o transformare foarte spectaculoasa.

Dincolo de platourile de filmare, Ansel Elgort si Finn Wolfhard scriu muzica pop rock

Noua revelatie Ansel Elgort, aflat intr-o mare campanie de promovare in America, a dat initial auditie pentru micul Theo. Dupa doua luni de casting, l-au ales pentru adolescentul Theo si l-au pus sa slabeasca foarte mult.

Asa ca pe toata durata filmarilor s-a infometat si, luni de zile mai tarziu, a recunoscut ca l-a deprimat foarte tare sa joace rolul unui dependent de droguri si ca, din ce ii da seama post filmari, nu crede ca a fost o persoana prea placuta pe platourile de filmare. Si-a promis ca viitoarele filme nu vor mai fi asa de deprimante pentru el ca actor. Imediat dupa filmari a lucrat la un nou album muzical pe care l-a compus chiar el la pian.

De altfel si Finn Wolfhard, la cei 16 ani ai sai, are o trupa cu care canta live. Dupa succesul cu Stranger Things, Finn a facut ocolul emisiunilor de seara din America si a cantat cu band-ul sau. Aici o intregistrare de la Jimmy Fallon.

Unul dintre cei mai mari directori de imagine din toate timpurile, Roger Deakins, a filmat The Goldfinch

Una dintre marile provocari pentru acest film era sa se pastreze tonul cartii, felul in care ea este scrisa – extrem de descriptiv (personajul principal are o atentie la detalii dincolo de firescul unui pusti de 19 ani). Solutia a venit de la modul in care este filmata aceasta pelicula, iar responsabilul este Roger Deakins, un director de imagine britanic care a lucrat si cu fratii Cohen sau Sam Mendes si care are 14 nominalizari la Oscar, plus o statueta pentru intrega actvitate.

Deakins e cel care a filmat Barton Fink, Inchisoarea Ingerilor, The Reader sau The Big Lebowski. Are peste 100 de premii pentru munca sa si peste 150 de nominalizari.

The Goldfinch intra pe ecranele din toata tara din 13 septembrie. Filmul dureaza 150 minute.

Citește în continuare