„The Scream” de Edvard Munch, unul dintre cele mai usor de recunoscut tablouri din lume se decoloreaza treptat, nuantele de galben transformandu-se in alb. 

Expertii de la Scientific Analysis of Fine Art au folosit cele mai noi tehnologii pentru a afla explicatiile schimbarilor prin care trece „Tipatul”. 

Rezultatele cercetarilor ar putea modifica ireversibil perceptiile despre lumea artei si despreo parte din tablourile pictate in ultimii 130 de ani care trec prin transformari similare.

Specialistii au folosit un microscop cu electroni pentru a privi in detaliu lucrarea lui Munch si au descoperit cristale care cresc din vopsea sub forma unor varfuri ascutite.

Inainte de anul 1880, artistii cumparau pigmentii pe care ii amestecau manual in studioul propriu si ii transformau in culorile dorite. 

„Tipatul” a fost creat in 1893, la finalul Revolutiei Industriale care schimbase modul in care sunt realizate vopselurile, iar evolutia industriei chimice a dus la vanzarea tuburilor de culori prefabricate. 

Pigmentii prelucrati in fabrica erau mult mai bogati in culoare, incluzand si alte substante care influentau saturatia acestora. In acelasi timp, vopselurile erau puse in vanzare fara a fi testate pentru longevitate sau stabilitate. 

Muzeul Munch din Oslo are peste 1.400 de tuburi de vopsea care au apartinut pictorului. Acesta va fi redeschis publicului in luna iunie intr-o cladire spectaculoasa, detalii aici.

Decolorarea lucrarii lui Munch este un efect direct al omisiunilor industriei chimice de la sfarsitul secolului al XIX-lea. 

Cele mai vizibile transformari din „Tipatul” sunt ale nuantelor de galben care au devenit aproape albe si au inceput sa schimbe efectul de apus sangeriu care a fascinat lumea artei.

Sulfura de cadmiu galbena s-a descompus in doua substante chimice albe – sulfat de cadmiu si carbonat de cadmiu. 

Cercetatorii au lucrat in ultimii ani in revers pentru a descoperi cum aratau o parte din cele mai cunoscute tablouri, in original. Cele mai mari provocari au venit din partea operelor de arta din perioada Impresionista si Expresionista.

Reconditionarea tablourilor este un proces delicat, iar publicul nu mai poate vedea culorile originale. Solutia gasita pentru viitor este afisarea pe tableta sau pe un telefon mobil a unei versiuni digitale reconstruite a originalului, langa tabloul expus pe perete.

Un copac dintr-un tablou al lui Matisse sau al lui Munch nu era neaparat verde pentru ca artistii nu incercau sa redea realitatea. Expertii in arta fina au analizat urmele de culoare identificate cu microscopul pe panza si substantele chimice ramase in tuburile de vopsea gasite in studiourile pictorilor. 

Rezultatele cercetarilor vor schimba lumea artei in urmatorii ani iar printre primii artisti ale caror lucrari vor beneficia de aceste descoperiri este Van Gogh. 

In cele trei versiuni ale lucrarii „Bedroom in Arles” – „Dormitor din Arles”, peretii in nuante de violet deschis s-au transformat in albastru deschis. Pigmentul rosu folosit de maestrul olandez s-a degradat mult mai repede decat cel albastru. 

In alte picturi ale lui Van Gogh, nuantele de galben cromat au inceput transformarea in maro.

• 

• 

De la posterul filmului „Home Alone” la masca din „The Scream” sau esarfele lui Andy Warhol, cultura pop a transformat tabloul lui Munch intr-unul din cele mai bine vandute din toate timpurile.

Imaginea din „Tipatul” a fost inspirata de o plimbare melancolica la apus realizata de Edvard Munch pe 22 ianuarie 1892. 

Pictorul norvegian a creat patru versiuni ale tabloului, doua in vopseluri si doua in pasteluri. Prima este detinuta este Galeria Nationala din Oslo, a doua apartine Muzeului Munch iar a treia varianta a devenit cea mai cunoscuta dupa vanzarea din cadrul licitatiei Sotheby’s din 2012 pentru suma de 120 de milioane de dolari. La vremea respectiva, era cel mai scump tablou din lume. Intre timp, a fost devansat, ramanand printre cele mai valoroase 10 lucrari din istorie.

„The Scream” a devenit un simbol pentru anxietate si este folosit deseori pentru a ilustra problemele emotionale cu care se confrunta omenirea in ultimele decenii. A inspirat numeroase personaje si postere din filme, carti, reclame si colectii de moda.