O vizita de cel putin 60 de minute pe luna la un muzeu sau la o galerie de arta ar putea contribui la reducerea riscului de depresie, la diminuarea stresului si la mentinerea unei stari bune de sanatate. 

Concluzia apare intr-un raport comandat de Art Fund, organizatia britanica ce sustine muzeele si galeriile. Intitulat „The Recommended Dose of Art: A Prescription for Health and Wellbeing” (2026), documentul propune o recomandare numita „doza recomandata de arta”, prescurtata RDA.

Raportul a fost realizat in colaborare cu Daisy Fancourt, profesoara de psihobiologie si epidemiologie la University College London (UCL), care a semnat si prefata. Fancourt este autoarea cartii „Art Cure: The Science of How the Arts Transform Our Health”. 

Documentul aduna studii despre modul in care contactul cu arta influenteaza sanatatea, de la reducerea nivelului hormonilor de stres, precum cortizolul, pana la scaderea riscului de dementa.

Unele cercetari arata chiar ca adultii care participa la activitati culturale au o varsta biologica mai mica decat cea cronologica.

Ideea urmeaza modelul unor recomandari usor de retinut, precum consumul a cinci portii de fructe si legume pe zi sau mersul a 10.000 de pasi. Daisy Fancourt considera ca vizitele la muzee si galerii ar trebui sa intre in categoria obiceiurilor care ne ajuta sa ne mentinem sanatosi, alaturi de alimentatia echilibrata, miscare si timpul petrecut in aer liber.

„Contactul regulat cu arta si intalnirile semnificative cu aceasta sunt recunoscute tot mai mult drept factori importanti pentru sanatate si starea de bine. Dovezile arata ca vizitele la muzee si galerii ar trebui privite ca un obicei benefic pentru sanatate, la fel ca alimentatia echilibrata, miscarea regulata si timpul petrecut in aer liber”, a declarat Fancourt. Ea a adaugat ca recomandarile privind alimentatia si miscarea ne ajuta sa acordam mai multa atentie unor obiceiuri sanatoase, chiar si atunci cand avem un program incarcat. In opinia sa, includerea artei in aceasta lista ar fi o modalitate placuta si simpla de a avea mai multa grija de propria sanatate.

Un sondaj comandat de Art Fund, la care au participat 2.000 de adulti din Marea Britanie, arata ca 89% dintre respondenti nu ating aceasta „doza recomandata”. 

Procentul corespunde unui numar estimat de 49,5 milioane de adulti. Multi dintre ei nici nu cunosc posibilele beneficii ale vizitelor culturale: doar 17% considera ca muzeele si galeriile contribuie la sanatatea mintala, iar 7% le asociaza cu imbunatatirea sanatatii fizice.

In privinta depresiei, raportul citeaza un studiu din 2019, realizat pe un esantion de 2.148 de adulti, pe baza datelor din English Longitudinal Study of Ageing. Persoanele care mergeau la muzee, teatru sau cinema o data la cateva luni aveau un risc de depresie cu 32% mai mic. In cazul celor care participau la astfel de activitati cel putin o data pe luna, riscul era cu 48% mai mic. 

Potrivit raportului, vizitele regulate la muzee si galerii ar putea reduce aproape la jumatate riscul aparitiei depresiei in urmatorii zece ani.

Alte cercetari au asociat participarea la activitati culturale in comunitate, precum vizitele la muzee, galerii si teatru, cu un risc mai mic de dementa. Arta poate contribui si la combaterea singuratatii. Intr-unul dintre studiile citate, 82% dintre participanti au spus ca activitatile artistice ii ajuta sa se simta mai apropiati de ceilalti. In plus, adultii in varsta care merg la muzee, galerii sau concerte au cu 32% mai putine sanse sa se simta singuri zece ani mai tarziu.

In Romania, nu exista o situatie clara a mersului la muzee de arta si galerii. Potrivit Institutului National de Statistica, muzeele si colectiile publice din Romania au inregistrat in 2025 circa 18,1 milioane de vizitatori, cu 341.000 mai putini decat in anul precedent. Cifra include si gradini botanice, gradini zoologice, acvarii si rezervatii naturale — cel mai probabil, cifra impresionanta vine din datele de intrare ale acestora. Pentru comparatie, in 2024 muzeele si colectiile publice aveau 18,4 milioane de vizitatori, cu 676.000 mai putini decat in 2023, o scadere constanta a numarului de vizitatori. 

Datele despre obiceiuri vin din Barometrul de Consum Cultural 2024, realizat de Institutul National pentru Cercetare si Formare Culturala pe un esantion de 1.064 de adulti si prezentat in noiembrie 2025: 42% dintre respondenti au vizitat cel putin o data pe an un muzeu, o expozitie sau o galerie de arta, iar 66% au mers la monumente istorice sau situri arheologice. La cinema au mers 38%, iar la teatru 25%. Doua treimi dintre adulti si copiii lor nu au participat niciodata la activitati de educatie culturala.

Un alt studiu arata cum lucrarile originale pot reduce stresul mai mult decat reproducerile lor.

Un studiu publicat anul acesta in revista „Brain, Behavior and Immunity” a identificat dovezi ca privirea operelor de arta originale declanseaza reactii biologice asociate cu reducerea stresului si reglarea raspunsului imunitar. 

Cercetatorii au observat schimbari la nivelul sistemului nervos autonom, al sistemului endocrin si al proceselor inflamatorii. Rezultatele ofera o posibila explicatie pentru modul in care participarea la activitati culturale poate avea efecte benefice asupra sanatatii.

Studiul a comparat reactiile organismului la vederea unor opere originale, intr-o galerie, cu cele produse de privirea reproducerilor acelorasi lucrari, intr-un laborator. Efectele benefice nu au aparut in cazul reproducerilor. In schimb, vizionarea operelor originale a fost asociata cu o scadere a nivelului de cortizol, hormonul stresului, cu aproximativ 22% mai mare decat in cazul reproducerilor.

Contactul cu arta ar putea contribui si la prelungirea perioadei din viata in care oamenii isi pastreaza sanatatea si independenta. Potrivit unor studii citate in raport, la varsta de 80 de ani, persoanele care nu au participat niciodata la activitati artistice au un risc de fragilitate de 1,3 ori mai mare.

In acelasi timp, persoanele implicate in viata culturala au un risc de deces cu 31% mai mic in urmatorii 14 ani. Calculul ia in considerare factori precum veniturile, starea de sanatate, caracteristicile demografice si dizabilitatile.

Neurologii demonstreaza ca originalul unei opere de arta starneste mai multe emotii in privitor decat reproducerile. „Fata cu cercel de perla” a lui Vermeer are un efect unic asupra publicului.