Pe 2 iunie 2020 se lansa in cadrul Raiffeisen Art Proiect, Stagiunea Virtuala, o sala de spectacole digitala care sa-i sprijine pe artistii parte din parteneriatele Raiffeisen Bank aflati din cauza pandemiei in imposibilitatea de a mai avea loc de desfasurare a proiectelor lor. 

Proiectul a fost apreciat national si international, si a devenit mult mai mare decat o simpla platforma digitala pe care spectatorii din toata tara sa vada productii la care altfel n-ar fi avut acces.

Aceasta este povestea din spatele a ceea ce timp de un an a fost Stagiunea virtuala si dar un semn despre noua directie a proiectului care a crescut ca un organism viu pe nevoile celor pentru care a fost creat.

*

Stagiunea Virtuala a fost inaugurata pe 2 iunie 2020, dupa o luna de lockdown in care nimeni n-a iesit din casa in toata Romania si in pline restrictii sanitare care  care demoralizau si produceau multa tensiune asupra fiecaruia dintre noi, indiferent de meserie.

La momentul declansarii pandemiei, Raiffeisen Bank prin Raiffeisen Art Proiect era implicat intr-un nou spectacol al Oanei Pellea, „Caragiale e de vina” (care, in conditii normale, ar fi trebuit sa aiba premiera in mai), era partener traditional pentru Festivalul si concursul George Enescu, Festivalul International de Teatru de la Sibiu, pentru Festivalul de muzica de camera Sonoro (aflat in 2020 la o editie aniversara – 15 ani, extrem de importanta pentru organizatori), Festivalul de Teatru Independent de orice – Undercloud, dar si in proiectul unic in Romania, Via Transilvanica, un drum de 1400 km, in plina constructie, un traseu de lunga distanta cu valoare spirituala, un mix de Camino de Santiago si Pacific Trail.

Pentru ca banca lucra cu agentii specializate si in comunicare de criza (in acest caz DC Communication), agentia avea scenarii in caz de pandemie pe care le declinase pentru clienti sai cu mult inainte de a fi un caz real prezenta Covid-19 printre noi, asa ca estimarile erau ca minimum 6 luni vor fi restrictii. Cu alte cuvinte, un an inchis pentru tot ceea ce tinea de evenimente culturale.

“Pe timpul starii de urgenta au fost atat de multe de facut, de schimbat, de gasit solutii intr-o situatie nemaintalnita. De cand a fost declarata pandemia si am intrat in lockdown, strategia de criza a bancii a fost: ramanem alaturi de toti stakeholderii nostri – clienti, parteneri, colegi, ii sprijinim sa trecem impreuna cu bine prin pandemie. Si atunci ne-am gandit in ce fel am putea sprijini partenerii culturali, si am inceput sa discutam despre posibilitatea de a face o platforma online. Am discutat cu partenerii nostri culturali sa vedem daca sunt de acord sa puna pe o platforma in mod gratuit continutul pe care il aveau filmat dinainte de pandemie. Toti au fost de acord, pentru ca au simtit ca desi nu este un mediu ideal, pot in acest fel sa tina legatura cu publicul. Si, adaug eu, sa aduca si un pic de alinare oamenilor aflati intr-o situatie de stres social fara precedent”, isi aminteste Corina Vasile, director de comunicare Raiffeisen Bank Romania care impreuna cu Anca Hasegan, PR Senior Specialist, a fost implicata in mod direct in acest proiect.

Reactia bancii era o continuare a unei promisiuni facuta in urma cu 19 ani, odata cu debutul Raiffeisen Art Proiect – primul proiect de mecenat cultural in Romania. La vremea respectiva, banca a realizat un sondaj printre stakeholderi – clienti, parteneri si colegi – despre ce cum si-ar dori sa sprijine banca societatea, dincolo de activitatea de baza a companiei, iar rezultatele au aratat ca dorinta se indrepta catre cultura contemporana autohtona. Din 2002 de la momentul anuntarii acestui deziderat al bancii, pe langa proiectele de mai sus, Raiffeisen Art Proiect a propus publicului ceea ce s–au dovedit, cu timpul, momente importante in istoria noastra culturala contemporana: in 2005 o lucrare enciclopedica de istorie literara, semnata Alex Stefanescu – Istoria literaturii contemporane, 1941-2000 – si un album-monografie dedicat pictorului Dan Hatmanu; in 2006, „Inside Stories – Jazz Poems”, un proiect de muzica si poezie cu compozitorul si pianistul Johnny Raducanu si pe interpreta de jazz Teodora Enache; in 2007, spectacolul de dans contemporan„OuiBaDa”, al coregrafului Gigi Caciuleanu; in 2008, expozitia itineranta „Emil Ciocoiu – Pictor printre stele” in Bucuresti, Cluj Napoca si Craiova., iar in 2009 deschiderea Teatrului ACT.

*

Cu doua luni inainte ca publicul sa faca cunostinta cu Stagiunea Virtuala, s-a inceput constructia platformei si integrarea ei in toata partea de comunicare a bancii, practic un proces de branding in timp real – de la vizualurile pentru sectiuni pana la textele de prezentare care urmau sa fie descoperite de spectatori, dar si familiarizarea artistilor care urmau sa aiba spectacole sau transmisii pe platforma cu aplicatiile care i-ar fi ajutat, sau un mic training despre cum sa obtina cele mai bune imagini in functie de aparatura pe care o aveau.

• 

• 

De partea de legatura intre tehncienii IT si artisti a avut grija Claudiu Stanciu care isi aminteste: “Era destul de complicat de integrat o plaforma culturala intr-un domeniu bancar. Un web site general de cultura independent poate sa integreze orice date doar ca noi, aici, am tinut cont si de toate restrictiile pe care le are banca, si asta a dat un pic bataie de cap. Am lucrat cot la cot cu echipele lor de la security si am reusit sa le aducem la punct comun.”

Claudiu a mai facut si o platforma de telemedicina in pandemie, iar in CV-ul lui sunt 10 ani de colaborari cu Artmania si Festivalul international de teatru Sibiu, Festivalul George Enescu unde a coordonat platformele online. La primele emisiuni live a stat cu fiecare invitat cateva ore, rand pe rand, sa discute cum e microfonul, cum e incadrarea, cum sa nu-si opreasca camera sau sa fie dispozitivul in priza; micile detalii care par banale pana cand, daca nu sunt puse la punct inainte, pot incurca o productie.

“In live-uri, noi nu aveam niciun control, daca artistului ii intra cineva in camera se vedea si nu mai avem ce sa facem. Nu putem comunica cu ei decat in scris pe chat. Faceam sesiuni remote si, daca nu se descurcau cu programele in care lucram noi, le setam noi dispozitivele”, povesteste Claudiu.

Toti cei din partea tehnica, administrativa si de suport au avut micile placeri, emotii si motive de mandrie legate de lucrul indeaproape cu artistii pe o durata mai mare de timp si intr-un context diferit de scena unui teatru. Pentru fiecare dintre ei, desi s-a muncit intens cu zeci de mailuri de coordonare zilnice, cu ore de programare sau planificare, munca la acest proiect a avut si o parte de “cadou personal”, de pastrat intre amintiri. “Cele mai calde discutii au fost cu Oana Pellea. Iar din paleta mea de placere, cand am lucrat cu dl Iures pentru streaming atunci am simtit o emotie personala puternica, dar din fericire dl Iures avea ajutor tehnic si s-a descurcat exemplar de fiecare data, asa ca nu am stat foarte mult la povesti,” spune Claudiu.

Si Corina Vasile a avut propriile momente de emotie. “Pentru luna mai anul trecut planificasem impreuna cu echipa Oanei Pellea o premiera absoluta, pe un text de Matei Visniec – “Caragiale e de vina”, apoi am intrat in lock down… Tin minte ca am sunat-o pe doamna Pellea la un moment dat sa intreb ce fac ei, echipa de artisti, ce facem in situatia asta si daca crede ca putem sa facem ceva in online cu proiectul, pana cand vom reusi sa il punem off line. Am fost surprinsa si emotionata si de reactie, si de ce a iesit. A spus doamna Pellea ca e un semn ca vorbim exact in acea zi (ar fi fost ziua de nastere a lui Amza Pellea…) si s-a lansat cu mare entuziasm, pe care l-a transmis intregii echipe, sa creeze  ceva doar pentru online. Asa a iesit o serie video cu o minunata grafica si cu fragmente din piesa; o mica bijuterie, merita vazuta ca un exemplu despre cum poti sa adaugi valoare online pentru ceva ce fara discutie isi are locul in off-line.”

Oana Pellea, cu determinarea ei de a gasi solutii pentru orice situatie complicata, dar si cu empatia care o motiveaza de fiecare data sa –si bucure publicul, a fost unul dintre motoarele proiectului. Dupa “Caragiale e de vina”- care a fost un mix unic intre teatru, animatie si proiect multimedia – a creat proiectul “Cuvintele dintre mine si tine. Intalnirile Oanei Pellea”, cu emotionante eseuri video despre Nichita Stanescu sau Ion Luca Caragiale.

“M-am gandit imediat: eu cu ce as putea ajuta si ce mi-ar face si mie bine ajutandu-i si pe altii, asa am gasit aceasta solutie de online care, e adevarat, mie imi place foarte tare. Sigur ca nu poate inlocui teatrul, nu poate echivala, dar e o forma foarte valabila de exprimare, interesanta care imi place. Toata experienta se intampla intr-o colaborare foarte buna si de lunga durata intre Goong, asociatia mea, si Raiffeisen, iar toata aventura “Caragiale e de vina” a fost fabuloasa. Am invatat cu totii de la zero, filmarea cu aparatul, cum e cu sunetul, cum e cu montajul, cum e cu desenul ca fundal. Vladimir Turturica este un artist exceptional si a facut performanta de mare calitate cu desenele si scenografia pentru online”, a povestit Oana Pellea intr-un interviu pentru urban.ro.

La un an distanta de la demararea stagiunii virtuale pe platforma au fost peste 30 de productii de teatru, unele de la Teatru ACT (“Păi… despre ce vorbim noi aici, domnule?”, “Absolut!”), altele din festivalul de la Sibiu  (“Vara în care mama a avut ochii verzi”, “Bravul Soldat Svejk”), altele din Festivalul Undercoud (“Cu ce va servesc?”, “Mai dragut decat Dostoievski”), dar si Gala Premiilor UNITER care a avut loc in 21 septembrie in Craiova.

• 

• 

Constantin Chiriac, directorul Festivalului International de Teatru de la Sibiu povesteste ”Am fost bucurosi sa contribuim si noi cu productii de la Teatrul Radu Stanca pentru Stagiunea Virtuala. Lucram de aproape 20 de ani impreuna, suntem ca intr-o familie. Steven van Groningen a inaugurat Aleea Vedetelor din Sibiu, iar Raiffeisen construieste an de an alaturi de noi, nu doar aleea aceea unde sunt mentionate drept omagiu cele mai mari nume ale teatrului mondial care vin cu drag la Sibiu, dar si amintiri exceptionale pentru sibieni.”

Chiriac recunoaste ca nu stia foarte multe lucruri despre digital inainte de pandemie, a invatat din mers, si-a creat propria platforma digitala pentru teatrul din Sibiu, iar Raiffeisen Art Proiect – Stagiunea Virtuala a fost o inspiratie pentru echipa sa.

*

Platforma a inclus si sectiunile Muzica. Conversatii. Explorator care au fost un sprijin nesperat pentru proiectele lui Razvan Popovici (Sonoro) si Alin Useriu (Via Transilvanica).

Popovici face de 15 ani Festivalul de Muzica de Camera Sonoro, un proiect unic in Romania, care integreaza muzica clasica si dragostea pentru patrimoniu, prin concerte in locuri neconventionale.

“Eu, ca muzician, am petrecut cel mai bun an al carierei mele artistice. A fost un an prost pentru cultura, dar perfect pentru arta, pentru ca am avut timp pur si simplu sa studiez luni in sir ceea ce imi doream de foarte mult timp; fara zboruri, turnee, nebunie.

Ca organizator al unui festival a fost un cosmar, dar ce m-a tinut normal la cap a fost faptul ca editia a 15-a este cruciala pentru orice festival si pentru mine nu intra in discutie sa nu se tina festivalul”, isi aminteste Razvan Popovici care s-a intors din Bavaria in 2007, unde plecase cu parintii, dorindu-si sa faca si acasa un festival de muzica de camera.

Stagiunea Virtuala a fost platforma unde s-au transmis live o parte din concerte, unele au avut drepturi de autor pentru a sta o saptamana online si, dincolo de inca o editie reusita, Festivalul Sonoro nr 15, alaturi de TIFF au fost singurele evenimente mari care au avut loc in acea perioada si au devenit o speranta mare, un suport emotional imens pentru artisti si spectatori ca viata s-ar putea intoarce la normal.

 Sonoro a  avut insa si propriile succese date de online: “Am avut spectatori dn Japonia, Africa de Sud, evident din toata Europa, iar asta ne-a ajutat nu doar pe noi ca muzicieni, dar am castigat un public international pe care il putem fideliza. Editia de anul acesta va fi un mix de streaming si public in sala pentru ca ne aduce cu siguranta reputatie mai ampla a festivalului.”

• 

• 

In sectiunea Explorator, de 1 Decembrie, a fost prezentat si proiectul Via Transilvanica, iar Alin Useriu de la Tasuleasa Social, asociatia care a venit cu ideea acestui drum initiatic de 1.400 km prin tara, e inca uimit de rezultatele si impactul de atunci: “In seara aceea s-au cumparat doua borne. O cumparatura de 1 km e foarte importanta cand vine de la persoanele fizice, e 1.000 euro. Nu e o gluma, e o suma pentru oricare dintre noi munceste mult. Raiffesen sunt partenerii strategici de la Via Transilvanica, ei sunt primii care au avut incredere in noi cu proiectul asta si au investit pentru multe zeci de borne. Eu cred ca ei au crezut mai tare in proiect decat mine.

Noi am construit ideea drumului pe educatie, sustenabilitate, mediu, dar drumul e o iluzie, nici macar nu am zis ca rezolva o problema. Desi el rezolva toate problemele – de patrimoniu natural, de patrimoniu rural, rezolva probleme de comunitate, de antreprenoriat… Se estimeaza ca in curand vor fi 30.000 de oameni pe an pe el.

Proiectul a ajuns atat de departe, ca nici in visele mele cele mai faine nu eram acum aici. Am zis la inceput ca facem in minimum 10 ani – era foarte strans calculul – si maxim 30 ca sa-l terminam. Ori noi, in 12 iunie 2021 am implinit 3 ani si avem 800 de kilometri terminati  si se pare ca anul viitor avem mari sanse sa-l terminam cu totul,” spune Alin Useriu.

Nu se asteapta la un asemenea impact in perioada de pandemie, cum nimeni n-a anticipat reactiile spectatorilor care descopereau platforma, spectatori din tara sau strainatate pentru care era destul de complicat sa ajunga intr-o sala de spectacol sau concert chiar si cand nu e pandemie.

Cum s-a intamplat cand clubul muncitorilor CFR din Pascani – care are si o trupa de teatru – a organizat serate speciale ca sa asculte impreuna lectiile despre muzica clasica tinute de Marius Manole si Paul Ilea, intr-un proiect creat pentru concursul George Enescu.

Succesul proiectului s-a masurat in aceste reactii emotionale foarte puternice venite de la spectatori din 10 tari, in numarul de productii originale (peste 20 productii noi create in pandemie) si numarul de reprezentații online (115) gazduite pe #StagiuneaVirtuala. Compania nu a avut alte obiective decat sprijin pentru artistii parteneri si un suport emotional pentru spectatorii lor, dar pentru ca platforma a crescut ca un organism viu astazi, cand nu mai sunt restrictii sanitare, Stagiunea Virtuala merge mai departe cu un proiect pentru generatiile viitoare: va prezenta online timp de o luna examenele studentilor de la regie teatru si film ai Universitatii din Cluj. O oportunitate pentru ca tinerii actori sa fie descoperiti de public, dar si de agentiile de casting sau regizori de film care ii pot sprijini in cariera.

Si da, si pentru initiatorii proiectului, Stagiunea virtuala a fost o forma de terapie. “Am avut putine momente de ragaz in special in primele luni de pandemie, asa ca impreuna cu familia am ras si am plans cu personajele din materialele video pe care le-am postat pe platforma, am calatorit online cu ghidurile Interesting Times,” spune Corina Vasile.