Muzeul Warhol din Pittsburgh isi propune sa creeze o destinatie de arta si muzica, sub forma unui cartier pop (Pop District), in orasul natal al artistului Andy Warhol, anunta publicatia New York Times.

Oficialii Muzeului Andy Warhol au declarat ca acest nou cartier va avea sase blocuri si va include si o reinterpretare a The Factory, centrul universului creativ al lui Warhol.

Primele elemente ale cartierului au fost deja instalate: o pictura murala creata pe o alee adiacenta muzeului, de catre un artist din Miami, cunoscut sub numele de Typoe, si o sculptura de Michael Loveland, tot din Miami, amplasata pe un spatiu apropiat muzeului.

Proiectul este menit sa faca muzeul mai stabil din punct de vedere financiar, sa ofere formare in abilitati creative si sa joace un rol in conturarea viitorului unei parti a unui oras care a suferit o gentrificare semnificativa in ultimii ani.

Directorul muzeului, Patrick Moore, mentioneaza pentru New York Times ca spera ca Pop District sa atraga restaurante, galerii de arta si alte afaceri care ar putea face din zona o destinatie atat pentru rezidentii din Pittsburgh, cat si pentru turisti.

Muzeul Warhol a fost deschis in 1994 si a fost primul muzeu dedicat exclusiv unui artist american de dupa razboi.

Muzeul detine cea mai mare colectie de lucrari ale artistului, inclusiv picturi, desene, ilustratii comerciale, printuri, fotografii si filme. Printre lucrarile principale se numara peste 4.000 de casete video si lucrarea in serie a lui Warhol, „Time Capsules”, 610 containere pe care le-a umplut, sigilat si trimis la depozitare.

De-a lungul anilor, a spus Moore, Muzeul Warhol s-a intretinut dintr-o expozitie itineranta,  „Andy Warhol: Revelation”, dar pandemia de coronavirus a facut ca muzeele din toata lumea sa-si inchida portile.

Districtul Pop este menit sa ofere o baza pe care sa inceapa extinderea dotarilor muzeului, unde oficialii muzeului estimeaza ca acest cartier va fi construit in doua etape in aproximativ 10 ani si va costa aproximativ 60 de milioane de dolari.

Prima faza este finantata printr-o donatie a unor fundatii, Fundatia Richard King Mellon si Fundatia Henry L. Hillman. O parte dintre banii donati de catre acestia s-au investit intr-o parcare din apropiere, care va deveni locul unei sali de spectacol care va gazdui intre 800 si 1.000 de persoane. Constructia acestei cladiri este programata pentru 2024.

Totodata, publicatia New York Times mentioneaza ca zeci de tineri adolescenti au lucrat ca angajati sau stagiari platiti pentru un grup intern, administrat de muzeu, numit Warhol Creative, sunt programati sa se mute la etajul sapte al unei cladiri de birouri goala langa Muzeul Warhol. Acolo, ei vor continua sa creeze conținut Instagram si TikTok pentru Muzeul Warhol, dar vor fi implicati si in campanii de marketing ale brandurilor care si-au manifestat deja interesul pentru acest proiect.

Moore a spus ca spatiul de lucru colectiv Warhol Creative este menit sa surprinda o parte din spiritul The Factory, din Manhattan, unde Warhol a produs imagini in masa, a facut filme si s-a implicat in ceea ce s-a simtit ca o piesa de arta performativa pe viata.

Inclusiv serigrafia, un mediu preferat de Warhol, va fi predata intr-un  spatiu din apropiere, pe care muzeul l-a primit in mod gratuit.

De curand, Netflix a lansat o mini-serie despre Andy Warhol povestita prin vocea artistului recreata cu ajutorul Inteligentei Artificiale. Este prima ecranizare a jurnalelor sale, fiind produsa de Ryan Murphy.

Mini-seria „Jurnalul lui Andy Warhol” prezinta viata celui mai cunoscut artist american al secolului trecut dintr-o perspectiva intima, oferita de jurnalele publicate postum.

Incepand de la copilaria petrecuta in Pittsburgh, serialul reconstituie drumul de o complexitate aproape incredibila parcurs de Warhol prin medii si epoci diferite ca artist artist adorat, dar si detestat, regizor, editor, producator TV, realizatorsivedeta.

Fiind descris deseori ca un personaj coplesitor, Warhol a avut mare grija sa-si pastreze secreta viata personala dar serialul ii contureaza un portret prin intermediul propriilor lui cuvinte, rostite adesea chiar de vocea lui obtinuta cu ajutorul unor tehnici de Inteligenta Artificiala avansate, precum si de cei care au creat si au jucat alaturi de el. Printre martorii cheie se numara Julian Schnabel, John Waters, Fab Five Freddy, Jerry Hall, Rob Lowe sau Debbie Harry.

Seria care a fost lansata pe Netflix pe 9 martie include montaje impresioniste cu opera lui Warhol, fragmente de arhiva de la celebra „Fabrica” a artistului si o multime de detalii foarte personale, de la consumul de droguri la rezidenta sociala pe care o tinea la Studio 54, la apropierea fata de Victor Hugo, iubitul designerului Halston pe care il urau toti prietenii lui Warhol.

Netflix lanseaza o mini-serie despre Andy Warhol povestita prin vocea artistului recreata cu ajutorul Inteligentei Artificiale. Este prima ecranizare a jurnalelor sale, fiind produsa de Ryan Murphy.

Fondatorul pop art-ului, Andy Warhol a deschis mai intai Americii, si apoi lumii intregi, ideea conform careia cultura devenea la indemana oricui, eliberata de criteriile considerate prea stricte, de modelul de lucru, de standard, in general, schimband radical lumea artei cu propunerea “15 minute de faima”.

Acest curent considera practic ca nu exista o ierarhizare a culturii si ca arta poate imprumuta elemente din absolut orice sursa, baza fiind valorile populare moderne/din mass-media si critica sau ironica vis-a-vis de valorile traditionale ale artei.

Warhol nu privea opera de arta ca pe un produs finit, perfect, ci ca pe un obiect ce a rezultat in urma unui proces care accepta si implica eroarea si imperfectiunea. Totodata, Warhol a fost cel care a facut legatura intre doua aspecte definitorii a societatii moderne: comertul si celebritatea. Pornind de la aceasta idee, Andy Warhol a dezvoltat trei mari teme de dezbatere in spatiul public: incercarea de a ne face mai atenti la lucrurile simple din viata noastra de zi cu zi astfel incat sa nu mai petrecem atat de mult timp dorind ca ceva spectaculos sa ni se intample (exemplu fiind posterul 32 Campbell’s Soup Cans sau placerea tuturor de a bea Coca Cola, un produs accesibil atat presedintelor de stat, vedetelor cat si oamenilor de rand, de peste tot din lume), credinta ca celebritatile au o putere foarte mare care poate fi folosita pentru ca o societate sa functioneze moral mai bine si conceptul The Factory, prin care arta chiar poate fi o fabrica, producand lucruri de valoare in serii.

Produsele asociate lui raman in continuare printre cele mai cautate, regasindu-se deseori in licitatiile Sotheby’s sau Christie’s.