Primele zile ale primaverii transforma Bucurestiul gri intr-un oras mult mai vesel, colorat de florile care au inceput sa se deschida in copaci. 

In ultimii ani, magnoliile au devenit un simbol al venirii primaverii in randul locuitorilor capitalei. Iar acest lucru se datoreaza copacilor de magnolii care sunt gratiosi, eleganti si inspira o atmosfera aproape regala in randul arborilor de pe strazile din centrul sau de la marginea orasului.

Mai jos va invitam sa descoperiti o harta a magnoliilor din Bucuresti dar si semnificatia si istoria acestor flori superbe.

Familia Magnoliaceae are o istorie de aproape 100 de milioane de ani. Include peste 200 de specii de plante cu flori care provin din America Centrala si de Nord, Indiile de Vest si America de Sud.

In momentul in care botanistii occidentali ai secolului ai XVIII-lea au intalnit pentru prima data acesti arbori infloritori pe o insula din Indiile de Vest, le-au dat numele botanistului francez Pierre Magnol, initiatorul conceptului de familii de plante si prima persoana care a conceput un sistem de clasificare naturala.

Numele “Magnolia” a aparut pentru prima data in 1703 intr-o carte scrisa de Charles Plumier, descriind un arbore cu flori din Insula Martinica.

Magnoliile au o istorie indelungata de incantare a omenirii prin splendoarea si insinuarile lor simbolice. Inca din anul 650, calugarii budisti din China au facut din magnolia salbatica o zeitate a gradinii, plantand in templul lor o “Magnolia denudata” cu flori albe ca simbol al puritatii. 

In anii 1820, o magnolie plantata la Casa Alba dintr-un lastar din Tennessee a trait prin 39 de presedinti americani iar o imagine stilizata a arborelui a fost inclusa timp de sapte decenii pe spatele bancnotei de 20 de dolari. Magnolia sieboldii este floarea nationala a Coreei de Nord, iar Magnolia grandiflora este floarea de stat atat in Mississippi, cat si in Louisiana, ambele in SUA.

In cultura chineza, magnolia simbolizeaza puritatea si nobletea. 

Arborele era cunoscut si pentru puterile sale vindecatoare, deoarece in medicina traditionala chineza, scoarta de magnolie era folosita pentru a-i ajuta pe oameni sa doarma mai bine. 

In Japonia, floarea de magnolie se numeste Hanakotoba si reprezinta dragostea pentru natura, nobletea, perseverenta si demnitatea. De-a lungul timpului, scoarta de Magnolia officinalis a fost inclusa intr-un tonic cunoscut sub numele de hou-phu, utilizat pentru tratarea tulburarilor neurologice si gastrice. 

La inceputul secolului al XIX-lea, medicii americani au inceput sa foloseasca scoarta uscata de Magnolia virginiana, Magnolia acuminata si Magnolia tripetala pentru a trata malaria, reumatismul si guta. 

Pe parcursul secolului trecut, oamenii de stiinta au izolat din compusii magnolol si honokio — sedative cu efecte relaxante asupra sistemului nervos central —, despre care s-a constatat ca ajuta la reducerea tremuraturilor la pacientii cu Parkinson. 

In toata Asia, medicamentul hsin-i, obtinut din mugurii infloriti ai mai multor specii de magnolie, este folosit pentru tratarea durerilor de cap, a febrei, a alergiilor si a tulburarilor respiratorii.

Oamenii nu sunt singurele fiinte care isi extrag vitalitatea din magnolii.

In mediul rural din Anglia petalele de Magnolia grandiflora sunt folosite pentru a condimenta tocanitele, in Japonia, frunzele tinere si mugurii de Magnolia hypoleuca sunt gatite la gratar, iar in alte bucatarii asiatice, mugurii de flori ai diferitelor specii de magnolie sunt folositi pentru a parfuma ceaiul si a aromatiza orezul. 

De asemenea, pasarile migratoare savureaza semintele de magnolie pentru continutul lor neobisnuit de ridicat de grasimi, de 40% – mai mult decat dublu fata de cel al avocado, cel mai hranitor fruct de pe Pamant. 

In Romania, magnoliile au ajuns incepand cu anul 1880, cea mai varsnica aflandu-se la Campina. Se spune ca ar fi fost adusa in anul 1918, de catre un arhitect austriac si plantata in curtea unui industrias al acelor vremuri. 

In Capitala, cea mai varsnica magnolie se afla in curtea gradinitei nr. 133, din Sectorul 2. Multe dintre magnoliile Bucurestilor au fost plantate la inceputul anilor ’90, cand romanii s-au putut bucura, in sfarsit, de libertatea de a calatori in strainatate. Au fost plantate constant in ultimii 30 de ani din dorinta de a infrumuseta orasul.

Andreea Maniceanu, muzeograf la sectia de Antropologie Urbana la Muzeului Municipiului Bucuresti, a scris un articol bine documentat despre istoria magnoliilor din capitala, il puteti citi aici. 

Una dintre cele mai minunate idei in acest sens este harta magnoliilor din Bucuresti, o idee a Dianei Robu care arata unde gasesti magnolii in Bucuresti, intr-o plimbare pe strazile capitalei.

Nu putem vorbi insa de Bucurestii magnoliilor, fara a aminti de „harta magnoliilor”, o minunata ideea a Dianei Robu. Pe aceasta harta, veti gasi un „pin-inima” pentru fiecare magnolie pe care Diana a intalnit-o in plimbarile sale pe strazile Capitalei.

Una dintre cele mai fotografiate magnolii din Bucuresti (si probabil una dintre cele mai mari) este pe strada Mahatma Gandhi, la nr. 8, unde florile acopera o casa construita in perioada interbelica de  Constantin Dimopol.

Daca sunteti in cautarea unei plimbari de weekend printr-o zona impanzita de magnolii, va recomandam cartierul Cotroceni unde se afla magnoliile albe Stellata, pe aproape toate strazile dintre Splaiul Independentei si Soseaua Panduri. Va puteti opri si la un ceai la Infinitea daca vreti sa va completati o dupa-amiaza placuta.

Alte zone cu aglomerari superbe de magnolii sunt pe strazile din spatele Pietei Alba-Iulia (inspre Mihai Bravu), zona Vatra Luminoasa (intre Soseaua Iancului si strada Maior Ion Coravu) dar si toata zona de nord a capitalei, de la Piata Victoriei spre Dorobanti, Floreasca, Primaverii sau pe strada Ion Neculce din zona Bd. Mihalache.

Mai jos gasiti Harta Magnoliilor din Bucuresti, include peste 1000 de locuri frumoase.