Bucovina, regiunea din nord-estul Romaniei cunoscuta pentru manastirile pictate, padurile intinse si traditiile pastrate de-a lungul generatiilor, ocupa primul loc in clasamentul Time Out al celor mai subapreciate destinatii de calatorie din lume pentru 2027. Este o recunoastere care aduce in prim-plan o zona cu o diversitate prea putin exploatata la nivel cultural si ca magnet turistic. Include peisaje montane superbe, sate cu arhitectura traditionala si obiective culturale care merita descoperite dincolo de circuitele turistice obisnuite.

Romania este asociata adesea cu castelele medievale din Transilvania si legendele despre Dracula. Insa Bucovina propune o alta perspectiva asupra tarii, prin patrimoniul sau spiritual, mestesugurile locale si natura care inconjoara asezarile din regiune.

Clasamentul publicatiei britanice Time Out reuneste 41 de destinatii considerate alternative la locurile turistice consacrate, multe dintre ele confruntate cu aglomeratia provocata de numarul mare de vizitatori. Bucovina este in fruntea topului.

Selectia se bazeaza pe experientele editorilor si jurnalistilor de calatorie ai publicatiei, care au vizitat personal locurile incluse in lista.

Unul dintre cele mai importante argumente pentru a vizita Bucovina este patrimoniul sau spiritual. Manastirile pictate, incluse in patrimoniul mondial UNESCO, impresioneaza prin frescele exterioare care infatiseaza scene biblice, personaje religioase si episoade cu semnificatii istorice si culturale. Albastrul de Voronet, galbenul de Moldovita, verdele si rosul de Sucevita si nuantele de verde de la Arbore alcatuiesc o paleta cromatica usor de recunoscut.

Regiunea ofera si acces la Via Transilvanica, traseul de drumetie de aproximativ 1.400 de kilometri care traverseaza Romania si leaga sute de comunitati. Parcurgerea integrala dureaza in jur de doua luni, in functie de ritm si de opriri. 

De-a lungul drumului, drumetii intalnesc gospodarii traditionale, peisaje rurale si comunitati in care ospitalitatea se pastreaza prin obiceiuri simple, de la mesele pregatite in casa pana la produsele locale.

Grace Beard, editoarea de calatorii a Time Out, a parcurs o parte din traseu si a remarcat ospitalitatea gazdelor. Iulian Gabor, unul dintre fondatorii Via Transilvanica, descrie traseul drept cel mai mare parc de sculptura in aer liber din lume, cu referire la bornele de piatra sculptate individual care marcheaza drumul.

O alta traditie reprezentativa pentru zona este incondeierea oualor, mestesug transmis din generatie in generatie si pastrat in colectii muzeale dedicate.

Ce alte destinatii au intrat in clasamentul Time Out pentru 2027.

Dupa Bucovina, pe locul al doilea se afla Dakota de Sud, in Statele Unite, cu peisajele sale spectaculoase si parcurile naturale in care vizitatorii pot descoperi turme de bizoni. Printre atractiile regiunii se numara Badlands, cunoscut pentru formatiunile stancoase cu straturi de culori diferite, si Custer State Park, unde traiesc numeroase animale salbatice.

Locul al treilea revine oraselor din Asturias, in nordul Spaniei, urmate de Peninsula Osa din Costa Rica si regiunea San Martin din Peru. Primele zece pozitii sunt completate de Zambujeira do Mar, in Portugalia, orasul Bisbee din Arizona, Shenzhen din China, localitatea Carry-le-Rouet din Franta si trecatoarea Tioga Pass din California.

In Bucovina se gasesc peste 20 de rezervatii naturale, floristice, forestiere, geologice si mixte, cu forme de relief si ecosisteme variate.

Una dintre cele mai cunoscute este Rezervatia 12 Apostoli, aflata in Parcul National Calimani, in apropierea satului Gura Haitii, din comuna Saru Dornei. Pe o suprafata de aproximativ 200 de hectare, eroziunea rocilor vulcanice a creat formatiuni cu forme care amintesc de siluete umane si animale.

O alta destinatie este Tinovul Mare din Poiana Stampei, o rezervatie de turbarie in care vizitatorii pot parcurge o poteca amenajata din lemn, lunga de aproximativ un kilometru. Traseul traverseaza un habitat specific zonelor umede, cu vegetatie adaptata solurilor acide si umiditatii ridicate.

Padurile reprezinta o componenta esentiala a peisajului bucovinean. In judetul Suceava se gasesc suprafete forestiere extinse si mai multe arii protejate, printre care Codrul Secular Slatioara, pe versantul estic al masivului Rarau, Codrul Secular Giumalau si padurile de fag din zona Dragomirna. Alte arii forestiere importante se gasesc in apropierea localitatilor Moldovita, Sucevita, Patrauti si Zamostea.

Aceste paduri adapostesc numeroase specii de animale salbatice, printre care ursul brun, lupul, rasul si cocosul de munte. Regiunea are si o traditie cinegetica indelungata, reflectata in fondurile de vanatoare administrate pe teritoriul judetului Suceava.

Denumirea Bucovinei este legata de termenul slav „buk”, care inseamna „fag”. Numele explica si una dintre denumirile traditionale ale regiunii, „Tara Fagilor”, asociata peisajelor sale impadurite.

Traditia incondeierii oualor poate fi descoperita in mai multe muzee din Bucovina, fiecare cu propriile colectii si particularitati. 

Muzeul Oului din Vama reuneste aproximativ 7.000 de exponate provenite din 82 de tari, inclusiv oua vechi de pana la un secol. Colectia cuprinde piese decorate cu motive religioase si florale, alaturi de obiecte realizate din ceramica, sticla, lemn, piatra si portelan.

In Moldovita, Muzeul Oualor „Lucia Condrea” reuneste peste 11.000 de exponate si este cunoscut pentru diversitatea tehnicilor decorative. La Ciocanesti, traditia este pastrata printr-un muzeu dedicat oualor incondeiate, intr-o localitate in care motivele populare au devenit parte din identitatea vizuala a satului.

Ciocanesti se remarca si prin casele ale caror fatade sunt decorate cu motive inspirate din broderiile costumelor traditionale. Aspectul asezarii transforma o simpla plimbare printre gospodarii intr-o incursiune in arta populara locala.

Un alt centru important al mestesugurilor este Marginea, cunoscuta pentru ceramica neagra realizata de olarii din zona. Culoarea specifica se obtine printr-o tehnica traditionala de ardere in conditii de reducere a oxigenului, iar formele vaselor pastreaza legatura cu repertoriul ceramicii populare.

Olaritul are o istorie indelungata in regiune, iar inainte de instaurarea regimului comunist, in Marginea functionau aproximativ 60 de ateliere. Mestesugarii realizau oale, strachini, ulcele, ulcioare, platouri si obiecte decorative. Astazi, ceramica neagra ramane unul dintre cele mai cunoscute produse traditionale ale Bucovinei, iar atelierele locale ofera vizitatorilor ocazia de a descoperi tehnicile de lucru.

Pentru cei care vor sa combine patrimoniul cultural cu activitatile in aer liber, zona montana a Bucovinei ofera numeroase variante de excursii. Masivele Rarau si Giumalau sunt cunoscute pentru traseele de drumetie si panoramele asupra reliefului impadurit, iar localitatile Pojorata, Valea Putnei, Fundu Moldovei, Iacobeni, Dorna Arini si Dorna Candrenilor pot fi incluse intr-un circuit prin satele regiunii.

Vatra Dornei, supranumita „Perla Bucovinei”, este un punct de plecare pentru explorarea imprejurimilor. Statiunea este cunoscuta pentru partiile de schi, traseele montane si resursele balneare, inclusiv izvoarele minerale si mofetele. In zona Poiana Stampei se gasesc si turbarii, importante pentru biodiversitatea locala.

Bucovina pastreaza si un patrimoniu arhitectural divers. Pe langa manastirile pictate, regiunea cuprinde biserici de lemn, unele cu o istorie care incepe in secolele XVI-XVII, precum si cetati medievale. Cetatea de Scaun a Sucevei, fosta fortificatie a domnitorilor Moldovei, aminteste de rolul strategic al orasului in istoria principatului.

Bucataria bucovineana completeaza experienta unei vizite prin preparate precum sarmalele, mamaliga si tochitura, alaturi de retete locale influentate de traditiile comunitatilor care au trait in aceasta parte a tarii.