La jumatatea lunii mai, Muzeul National de Arta Contemporana din Bucuresti a deschis expozitia „Kazimir Malevich: Supravietuiri”, care aduce pentru prima data in fata publicului trei lucrari atribuite fondatorului suprematismului.

Provenienta lor – o poveste despre o mostenire pastrata sub patul unei pensionare din Israel – a fost insotita de promisiunea unor evaluari estimate la peste 100 de milioane de euro. In scurt timp, insa, expozitia a devenit subiectul unei controverse internationale, mai intai presa de arta iar apoi presa generalista au urmarit cazul si au ridicat semne de intrebare legate de autenticitatea operelor.

Primele indoieli au inceput dupa un articol de publicat pe e-flux care include acuzatia de “probabil fals”.

Pe 30 iunie, istoricul ucraineano-american Konstantin Akinsha a publicat pe platforma e-flux un text care a pus sub semnul intrebarii nu doar provenienta celor trei picturi, ci si modul in care MNAC a prezentat biografia lui Malevich. 

Totul a pornit de la un anunt standard in lumea artei: majoritatea institutiilor si galeriilor importante isi trimit anunturile expozitiilor pentru a fi publicate si indexate si pe platforma e-flux, una dintre cele mai cunoscute surse in domeniu. 

La anuntul initial, e-flux a adaugat o nota in care afirma ca „lucrarile Malevich pe care se bazeaza aceasta expozitie sunt cel mai probabil falsuri”, cerandu-si scuze pentru difuzarea informatiei.

Ulterior, Akinsha a semnalat ca descrierea expozitiei Malevich continea erori factuale, intre care afirmatia ca artistul ar fi fost „fortat sa fuga” din Leningrad la Kiev dupa arestarea sa din 1930 – o informatie pe care istoricul a corectat-o, aratand ca Malevich a continuat sa lucreze in URSS pana la moartea sa in 1935. El a subliniat ca lucrarile nu sunt documentate in timpul vietii artistului si ca muzeul a acceptat o naratiune incompleta, sustinuta doar de opinia unui singur expert ucrainean, Dmytro Horbachov.

Potrivit unei anchete reluate ulterior de publicatia ARTnews, cea mai citita publicatie de presa dedicata artei vizuale, acest episod a amplificat tensiunile. Proprietarul tablourilor, omul de afaceri israelian Yaniv Cohen, a anuntat printr-o firma de avocatura din Tel Aviv intentia de a da in judecata atat publicatia e-flux, cat si pe Akinsha, pentru defaimare si prejudiciu profesional.

Controversa s-a transformat intr-un bulgare de zapada care s-a rostogolit zilele trecute pana in redactia BBC care a contactat experti ce pun sub semnul indoielii autenticitatea lucrarilor expuse la Bucuresti.

BBC a relatat ca picturile – „Suprematist Composition with Green and Black Rectangle” (1918), „Cubofuturist Composition” (1912–13) si „Suprematist Composition with Red Square and Green Triangle” (1915–16) – ar fi fost descoperite in 2023 sub salteaua Evei Levando, bunica sotiei lui Yaniv Cohen, la Tel Aviv. Levando le-ar fi mostenit de la tatal ei, contabil la Odesa, care le-ar fi primit in anii ’30 ca plata pentru servicii. 

Cohen a spus ca lipsa de documente se explica prin persecutiile staliniste, care ar fi facut imposibila circulatia sau inregistrarea unor lucrari de avangarda.

Pentru a sustine autenticitatea, Cohen a invocat certificate semnate de Dmytro Horbachov, care a descris tablourile drept „exemple de prima clasa ale stilului Malevich”. BBC a aratat insa ca Horbachov este o figura controversata, care a autentificat si alte lucrari contestate, si ca nu are legaturi oficiale cu Sotheby’s sau Christie’s, asa cum pretinde (un reprezentant Sotheby’s a afirmat ca Horbachov nu ar fi colaborat niciodata cu ei). 

In plus, analizele tehnice realizate la Paris si in Germania au confirmat doar ca materialele sunt contemporane cu viata lui Malevich, fara a putea proba autorul.

Publicatia germana Monopol Magazin a punctat ca lipsa de documentatie si incoerentele din povestea transmiterii tablourilor sunt motive de scepticism pentru comunitatea de experti. In plus, a amintit precedentul de la Muzeul de Arte Frumoase din Gent, unde in 2018 o expozitie de avangarda rusa s-a incheiat cu confiscari si demiterea directorului, tocmai din cauza suspiciunilor de falsuri. 

Consultantii citati de BBC si Monopol au explicat ca piata avangardei ruse este „puternic afectata de falsuri”, iar „lucrarile bune nu apar din senin, ci trebuie sa aiba o calitate evidenta, o provenienta documentata si, ideal, o istorie de expunere”.

Pozitia Muzeului National de Arta Contemporana a aparut la cateva zile dupa primul articol publicat de e-flux pe 30 iunie.

In fata controversei aparute initial, MNAC a publicat pe 3 iulie un avertisment oficial, definind expozitia ca „un experiment curatorial” si precizand ca institutia nu are expertiza in autentificarea unor astfel de lucrari. 

Muzeul a subliniat ca decizia de a le expune s-a bazat pe documentele furnizate de proprietar si ca includerea lor „nu constituie o validare institutionala a autenticitatii”. In acelasi comunicat, MNAC a clarificat ca sponsorizarea evenimentului – provenita de la clinica dentara a lui Yaniv Cohen – a fost destinata exclusiv acoperirii costurilor suplimentare de securitate. Sponsorizarea a fost un subiect subliniat in articolul din e-flux drept “conflict de interese”.

Cohen a declarat pentru ARTnews ca pozitia MNAC este doar o precautie obisnuita si a insistat ca detine documente care ii sustin cazul, inclusiv fotografii din anii ’70 in care tablourile ar aparea in posesia familiei sale si sigilii sovietice de export aplicate pe spatele panourilor. Akinsha a contracarat, afirmand ca exportul unor lucrari de Malevich ar fi fost imposibil in URSS si ca falsurile circulau deja incepand cu anii ’70, inclusiv in Israel.

N-au intarziat sa apara nici reactiile pietei de arta.

ARTNEWS a relatat ca Yaniv Cohen ar fi folosit unele dintre tablouri drept garantie pentru un imprumut, desi acesta a negat. In aceeasi publicatie, experti precum Jo Vickery, fosta directoare la Sotheby’s, au avertizat ca nicio mare casa de licitatii nu va gestiona o lucrare Malevich fara „probe solide care sa o lege de viata artistului”. ARTnews a amintit si ancheta sa din 1996, co-semnata chiar de Akinsha, care documenta cum lucrarile avangardei ruse au fost contrafacute masiv dupa reprimarea lor sub Stalin.

Monopol a notat ca, in lipsa unei expertize convingatoare, „un tablou Malevich este practic invandabil”, chiar daca evaluarea lui Horbachov le estimeaza intre 130 si 160 de milioane de dolari. BBC a adaugat ca, desi Cohen afirma ca nu intentioneaza sa vanda lucrarile, emailuri obtinute de jurnalisti ar arata ca acestea au fost propuse drept colateral. Intrebat despre acest aspect, proprietarul a invocat investitiile sale in criptomonede si a negat orice plan de monetizare.

Cazul prezentat mai sus este simptomatic pentru dificultatile cu care se confrunta arta si cultura la nivel national.

Pe langa subfinantare, pe de o parte se remarca lipsa expertilor, a unor oameni bine pregatiti pe anumite nise ale istoriei artei sau ale patrimoniului (vezi cazul bratarilor dacice furate la inceputul acestui an) dar si riscurile asumate de muzee atunci cand expun lucrari cu provenienta incompleta. 

Expozitia de la MNAC poate fi vizitata pana la 31 august 2025.