Dupa o prima selectie de expozitii care vor deschide toamna culturala pariziana, revenim cu un al doilea set de recomandari care merita la fel de multa atentie. Parisul continua sa ofere surprize, din spatiile mai mici pana in marile muzee, intre maestri redescoperiti, galeristi vizionari si creatori contemporani care au schimbat modul in care privim arta si moda.

De la clarobscurul hipnotic al lui Georges de La Tour la energia exploziva a cuplului Niki de Saint Phalle si Jean Tinguely, de la harta vizionara a unei galeriste uitate pana la retrospectiva unui designer radical sau la gradinile care l-au inspirat pe Claude Monet, orasul se transforma intr-un spatiu al contrastelor.

Mai jos va prezentam a doua parte a recomandarilor de expozitii de neratat la Paris in aceasta toamna.

La Muzeul Jacquemart-André, expozitia Georges de La Tour aduce aproximativ 30 de lucrari – o treime din totalul operelor sale cunoscute, extrem de rare. 

Artistul lorrain, supranumit ‘poetul umbrelor’, este celebru pentru modul in care a folosit lumina artificiala a lumanarilor pentru a crea scene intime, cu o intensitate spirituala aparte. 

Picturile sale, multe dintre ele uitate sau atribuite gresit altor artisti, au fost redescoperite abia in secolul al XX-lea si au fost reasezate in panteonul artei franceze. Influentele caravaggiste sunt evidente, dar La Tour si-a dezvoltat un stil propriu, auster si totodata profund. 

Expozitia il prezinta nu doar ca pe un pictor al scenei religioase sau domestice, ci ca pe un inovator care a transformat intunericul intr-o forma de expresie vizuala cu forta poetica. Va putea fi vizitata in perioada 11 septembrie 2025 – 25 ianuarie 2026.

La Musée de l’Orangerie, expozitia dedicata lui Berthe Weill repune in centrul atentiei o galerista care a schimbat istoria artei moderne, dar care a fost aproape uitata. 

Sunt prezentate 100 de lucrari – picturi, sculpturi, desene si bijuterii – semnate de artisti pe care ea i-a descoperit si sustinut. 

Berthe Weill a fost prima care a expus si vandut tablouri ale lui Picasso inainte ca acesta sa fie cunoscut, a organizat singura expozitie personala a lui Modigliani in timpul vietii sale si a sprijinit constant fauvistii si cubistii. Galeria ei a fost un spatiu de risc si experiment, unde se afirma generatii de artisti tineri. Ea a fost, de asemenea, una dintre putinele figuri care au promovat femei creatoare – precum Emilie Charmy sau Suzanne Valadon – intr-o perioada profund misogina. 

Expozitia de la Orangerie reconstituie aceasta aventura si arata cum o singura voce curajoasa a putut sa deschida drumuri esentiale in arta secolului XX. Va putea fi vizitata in perioada 8 octombrie 2025 – 26 ianuarie 2026.

La Palais Galliera, retrospectiva Rick Owens – Temple of Love reuneste peste 100 de tinute si instalatii monumentale, configurand o viziune unica asupra modei contemporane. 

Owens, designer american stabilit la Paris, este cunoscut drept ‘Lordul intunericului’, un titlu care reflecta estetica sa gotica, dramatica si sculpturala. 

Expozitia nu se limiteaza la moda: sunt prezentate arhive personale, desene, filme si referinte artistice – de la simbolismul lui Gustave Moreau la actiunile lui Joseph Beuys sau expresionismul radical al lui Steven Parrino. Moda lui Owens este un spectacol complex, care depaseste hainele si devine un limbaj vizual ce exploreaza iubirea, frumusetea si diferenta dintre oameni. 

Un rol aparte il are prezenta lui Michèle Lamy, partenera si muza, figura care apare constant in creatiile sale si care intruchipeaza spiritul colectiv al brandului. Prin aceasta expozitie deschisa pana la 4 ianuarie 2026, Galliera demonstreaza ca moda poate fi privita ca arta majora, cu forta de a influenta imaginarul unei generatii.

La Grand Palais, expozitia dedicata lui Niki de Saint Phalle si Jean Tinguely, completata de figura istoricului de arta Pontus Hultén, reuneste lucrari esentiale ale acestui cuplu care a facut din arta un act de rebeliune. 

Vizitatorii pot vedea Nanas, sculpturile exuberante, colorate si feministe ale lui Niki, dar si masinariile cinetice si zgomotoase ale lui Tinguely, care sfidau ideea traditionala de opera statica. 

Expozitia pune in lumina si povestea relatiei lor, unde viata si creatia se confundau intr-o continua provocare artistica. Hultén, primul director al Centrului Pompidou, le-a oferit vizibilitatea care i-a consacrat pe scena internationala. 

Unele dintre creatiile lor pot fi vazute chiar in spatiul public parizian – de la Fantana Stravinsky pana la sculpturile monumentale care au devenit simboluri ale orasului. Expozitia arata cum iubirea, prietenia si arta s-au contopit intr-un proiect comun ce a schimbat definitia creatiei contemporane. Vor putea fi vizitate pana la 4 ianuarie 2026.

In apropiere de Paris, la Maison et Jardins de Claude Monet din Giverny, expozitia este chiar natura care l-a inspirat pe maestrul impresionismului.

Vizitatorii pot explora gradina cu flori si gradina cu apa, locurile in care au aparut celebrele compozitii cu nuferi, pictate in zeci de tablouri care au facut istorie. 

Casa, pastrata aproape identic cu atmosfera de la sfarsitul secolului XIX, dezvaluie viata intima a artistului: mobilierul, atelierele si obiectele personale pe care Monet le-a adunat de-a lungul timpului. Vizita nu este doar o incursiune in arta, ci o calatorie in peisajul care a devenit laborator vizual al impresionismului, unde lumina si culoarea s-au transformat in simboluri ale modernitatii.

Gradinile sunt deschise pana la 31 octombrie 2025.

La Muzeul Picasso, expozitia Philip Guston – Ironia istoriei exploreaza un parcurs artistic atipic si provocator. 

Guston, initial una dintre figurile marcante ale abstractului american postbelic, a socat lumea artei in anii ’60 cand a revenit la figuratie, inspirandu-se din benzi desenate si caricatura politica. 

Expozitia prezinta peste 80 de desene realizate in dialog cu satira lui Philip Roth, Our gang, in care presedintele Nixon si anturajul sau devin personaje grotesce. Acestea sunt insotite de picturi ce combina umorul negru cu o critica sociala taioasa, evocand influente de la Picasso si George Grosz pana la traditia caricaturii americane. 

Guston a fost constant un artist incomod, denuntand violenta, abuzul de putere si rasismul – inclusiv in primele sale lucrari, unde a infatisat brutalitatea Ku Klux Klan-ului. Expozitia subliniaza cum grotescul si ironia pot deveni instrumente de analiza politica si sociala, facandu-l pe Guston un fel de Kafka al picturii.

Expozitia va fi deschisa in perioada 14 octombrie 2025 – 1 martie 2026.

VIDEO. Expozitii care merita vazute toamna aceasta la Paris (partea I)