UNESCO a deschis primul muzeu virtual dedicat obiectelor culturale furate, disponibil gratuit. Romania este prezenta cu Coiful de la Cotofenesti si bratari dacice sustrase la inceputul anului dintr-un muzeu olandez.
Recent, la Barcelona, in cadrul celei de-a doua editii a Conferintei Mondiale privind Politicile Culturale si Dezvoltarea Durabila – MONDIACULT –, UNESCO a lansat una dintre cele mai ambitioase si inovatoare initiative din istoria sa: Muzeul Virtual al Obiectelor Culturale Furate.
Proiectul marcheaza un pas esential in lupta impotriva traficului ilicit de bunuri culturale, un fenomen care afecteaza patrimoniul tuturor continentelor si care, in ultimele decenii, a capatat proportii alarmante.
Romania figureaza in noul muzeu prin doua dintre cele mai valoroase artefacte antice pierdute: Coiful de la Cotofenesti si un set de bratari dacice din aur, furate in luna ianuarie din Muzeul Drents din Assen, in Olanda.
Muzeul Virtual al Obiectelor Culturale Furate reprezinta o premiera la nivel mondial.
Conceput ca o platforma digitala deschisa si accesibila gratuit oricarui vizitator, proiectul foloseste tehnologii avansate – de la modelare 3D la realitate virtuala – pentru a recrea digital peste 250 de artefacte culturale furate, puse la dispozitie de 46 de state membre UNESCO. Obiectele provin din contexte extrem de variate: de la descoperiri arheologice si opere de arta la manuscrise rare si instrumente muzicale.
Initiativa isi propune insa un obiectiv radical diferit fata de cel al unui muzeu traditional: sa isi reduca treptat colectia. UNESCO subliniaza ca aceasta institutie virtuala este conceputa pentru a se „goli” in timp, pe masura ce obiectele prezentate sunt recuperate si restituite tarilor de origine. Odata repatriate, ele vor fi eliminate din expozitia digitala, transformand absenta lor intr-un simbol al justitiei si al reparatiei.
Platforma online este organizata in mai multe sali virtuale care pot fi explorate direct de pe orice dispozitiv conectat la internet. Vizitatorii pot naviga printr-o galerie structurata pe regiuni geografice – Europa si America de Nord (96 de obiecte), America Latina si Caraibe (57), Africa (51), Asia si Pacific (37) si tarile arabe (36) – sau pot filtra colectia dupa criterii precum materialul, culoarea sau functia obiectelor („de admirat”, „de ingropat” sau „de schimbat”).
Printre piesele expuse se numara un colt de elefant furat din Camerun sau o moneda din Tezaurul din Benghazi (Libia). Unele obiecte sunt prezentate in imagini bidimensionale, in timp ce altele au fost transformate in modele 3D care pot fi rotite si examinate din toate unghiurile. In anumite cazuri, s-a apelat la inteligenta artificiala pentru a reconstitui digital obiecte despre care existau doar fotografii partiale.
O alta zona importanta a muzeului este Sala Restituirilor, dedicata cazurilor de obiecte furate care au fost restituite tarilor lor de origine.
In prezent, aici pot fi explorate trei exemple reprezentative, printre care un fosil de trilobit vechi de milioane de ani, returnat Marocului in 2024. Pe masura ce tot mai multe obiecte vor fi recuperate, UNESCO intentioneaza sa extinda aceasta colectie digitala, transformand-o intr-o cronica a succeselor internationale in domeniul repatrierii patrimoniului.
Faptul ca Romania este reprezentata in acest muzeu prin doua obiecte de patrimoniu de mare valoare – Coiful de la Cotofenesti si setul de bratari dacice din aur – are o semnificatie profunda. Coiful, datand din secolul al IV-lea i.Hr., este una dintre cele mai spectaculoase piese ale orfevrariei traco-getice, in timp ce bratarile, vechi de peste doua milenii, reprezinta un simbol al rafinamentului metalurgic al civilizatiei dacice. Recent, autoritatile romane au incasat 5,7 milioane de euro despagubire acestea. Insa ancheta olandeza stagneaza din cauza probelor incomplete si a lipsei de cooperare a suspectilor.
Muzeul poate fi consultat online aici.
Romania este reprezentata la UNESCO de ambasadorul Simona-Mirela Miculescu care detine functia de presedinte al Conferintei Generale UNESCO. In ultimii ani, s-au inaintat mai multe propuneri de inscriere a unor situri, artefacte, opere de arta si obiceiuri in patrimoniul UNESCO. Printre cele inscrise pana acum se numara Vulcanii Noroiosi, opt biserici si manastiri construite in secolele XV-XVI in Bucovina, Ansamblul lui Brancusi de la Targu Jiu, Coloana Infinitului, Poarta Sarutului si Masa Tacerii, teritoriul Vechii Dacii, manastirea Hurezi din Horezu, satele cu biserici fortificate din Transilvania, cetatile dacice din Muntii Orastiei, centrul istoric al Sighisoarei, Delta Dunarii si 24.000 de hectare de paduri virgine, aflate in zone diferite din tara.
In plus, pe lista patrimoniului imaterial (Intangible Cultural Heritage), mai avem si ritualul calusului, ceramica de Horezu, doina, practicile culturale asociate zilei de 1 Martie, Fecioresul de Ticus, colindatul de ceata barbateasca si mestesugul covoarelor traditionale de perete.
