Ministerul francez al Culturii a publicat lista completa a pieselor sustrase in jaful care a avut loc duminica in Galeria Apollon a Muzeului Luvru. 

Comunicatul autoritatilor confirma dimensiunea exacta a pierderilor si pune capat unor speculatii si informatii contradictorii vehiculate in presa internationala. Insa se confirma ca este cel mai grav furt de patrimoniu petrecut la Luvru in ultimele decenii si unul dintre cele mai spectaculoase jafuri din istoria muzeelor europene.

Se confirma furtul a opt bijuterii regale si a unei coroane cu 3.000 de diamante.

Potrivit comunicatului oficial, doua vitrine de inalta securitate din Galeria Apollon – incaperea in care sunt expuse bijuteriile coroanei franceze si o parte din colectia de nestemate regale – au fost fortate intr-un interval de mai putin de 10 minute. Hotele au actionat intre 9:30 si 9:40 dimineata, la scurt timp dupa deschiderea muzeului pentru public.

Piesele furate sunt identificate astfel: diadema din parura reginelor Marie-Amélie si Hortense, colierul si cerceii cu safire apartinand aceluiasi set, colierul cu smaralde si perechea de cercei cu smaralde din parura imparatesei Marie-Louise, o brosa-relicvariu, diadema si brosa in forma de funda din parura imparatesei Eugénie.

Ministerul Culturii a confirmat ca, in timpul fugii, hotii au abandonat doua dintre aceste piese – brosa-relicvariu si fundita de corsaj – recuperate ulterior in stare buna. Totodata, surse din ancheta citate de The New York Times au mentionat ca a fost gasita si coroana imparatesei Eugénie, o piesa considerata de mare valoare simbolica, care contine 1.354 de diamante mari, 1.136 de diamante taiate in rozeta si 56 de smaralde — fiind estimata la peste 100 milioane de dolari. Coroana a fost recuperata in apropierea muzeului, insa in stare partial deteriorata, probabil scapand din mainile hotilor in momentul in care au fugit pe jos din incinta.

Alarmele vitrinelor si cele exterioare s-au declansat instantaneu, iar cei cinci agenti de securitate aflati in zona au aplicat protocolul de urgenta, evacuand rapid vizitatorii si alertand politia.

Cu toate acestea, hotii au reusit sa fuga inainte ca fortele de ordine sa ajunga in sala. Investigatia a stabilit ca infractorii au patruns in muzeu folosind o nacela mecanica, gasita ulterior abandonata in curtea interioara. Modul de operare sugereaza o echipa bine antrenata, cu informatii precise despre pozitionarea pieselor si intervalul de reactie al sistemului de securitate.

Rachida Dati, ministrul Culturii, a declarat la postul TF1 ca „autorii au actionat profesionist, fara violenta si fara panica. Totul s-a desfasurat in cateva minute, cu o precizie care denota pregatire si experienta”. In plus, a confirmat ca nicio persoana nu a fost ranita, iar muzeul a fost evacuat complet in mai putin de cinci minute.

Ancheta a fost preluata de Brigada de Reprimare a Banditismului din Paris (BRB), unitatea specializata in cazuri de mare risc. Incidentul a avut loc in plin proces de modernizare a sistemelor de securitate ale muzeului, parte a programului „Louvre – Nouvelle Renaissance”, lansat la inceputul anului de presedintele Emmanuel Macron. Planul include instalarea unui centru de comanda digitalizat, senzori perimetrali si camere de ultima generatie capabile sa identifice miscari suspecte in timp real.

Rachida Dati a declarat ca „profesionalismul personalului muzeului a prevenit o pierdere si mai mare”, subliniind ca, fara interventia imediata a agentilor, intreaga vitrina a coroanelor ar fi putut fi golita.

Bijuteriile furate provin din una dintre cele mai valoroase colectii ale patrimoniului national francez. 

Galeria Apollon adaposteste atat bijuterii regale, cat si piese realizate de marii bijutieri ai secolului al XIX-lea – printre acestia, Chaumet, Mellerio si Bapst.

Parura reginei Marie-Amélie, realizata in jurul anului 1820, este o capodopera a designului neoclasic, cu safire montate in aur si diamante taiate in stil vechi. 

Setul imparatesei Marie-Louise, creat initial pentru Josephine de Beauharnais si reconfigurat dupa casatoria lui Napoleon I cu arhiducesa austriaca, contine smaralde din minele columbiene, montate in aur alb, simbolizand prosperitatea si fertilitatea.

Diadema imparatesei Eugénie, realizata in jurul anului 1853, este considerata una dintre cele mai frumoase lucrari de orfevrarie Second Empire, iar coroana ei, decorata cu peste 3.000 de pietre pretioase, era considerata una dintre cele mai stralucitoare podoabe expuse in Luvru.

Valoarea estimata a obiectelor depaseste cateva zeci de milioane de euro, dar specialistii avertizeaza ca „valoarea reala este incalculabila”, intrucat aceste piese nu pot fi evaluate comercial si sunt considerate bunuri inalienabile ale statului francez.

De-a lungul timpului, Muzeul Luvrul a fost tinta preferata a celor mai faimoase jafuri din istorie.

Cel mai cunoscut ramane furtul Giocondei din 1911, cand un fost angajat al muzeului, Vincenzo Peruggia, a sustras tabloul lui Leonardo da Vinci si l-a ascuns intr-o debara, iesind cu el sub o manta alba in dimineata urmatoare. Opera a fost gasita abia dupa trei ani, la Florenta, iar autorul jafului a fost considerat erou in Italia pentru ca „a readus acasa” o lucrare despre care credea ca fusese furata de francezi. Ironia a facut ca furtul sa transforme Mona Lisa in cea mai faimoasa pictura din lume.

In 1940, la inceputul ocupatiei naziste, Luvrul a fost in pericol de a-si pierde tezaurul artistic, insa directorul Jacques Jaujard a organizat una dintre cele mai ample operatiuni de evacuare a patrimoniului din istorie. Inainte ca trupele germane sa intre in Paris, peste 1.800 de lazi cu opere de arta – inclusiv Mona Lisa, Nunta din Cana si Pluta Meduzei – au fost transportate in secret spre castelele din Valea Loarei.

Fiecare lucrare a fost codificata in functie de valoare: galben pentru valoros, verde pentru important, rosu pentru capodopere. Pictura lui Leonardo a fost mutata de cinci ori pe durata razboiului, pentru a fi protejata de posibile confiscari. Victoria din Samothrace a fost ultima piesa evacuata, in chiar ziua in care Germania invada Polonia.

In 1966, o colectie de bijuterii antice imprumutata de la un muzeu american a fost interceptata pe drumul de intoarcere spre Franta. Iar cel mai notabil caz ulterior s-a produs in 1998, cand un tablou de Jean-Baptiste Camille Corot, Le Chemin de Sèvres, a fost taiat din rama in plina zi. Pictura de mici dimensiuni fusese achizitionata de Luvru in 1902. Hotii au reusit sa o sustraga fara sa fie observati, iar alarma s-a dat abia dupa inchiderea salilor. Politia a interogat sute de vizitatori si angajati, dar opera nu a mai fost gasita niciodata.

Incidentul din 1998 a determinat o revizuire masiva a normelor de securitate, transformand muzeul intr-o fortareata aparent impenetrabila. Totusi, jaful din Galeria Apollon dovedeste ca, oricat de sofisticate ar fi sistemele, ingeniozitatea umana poate gasi intotdeauna o bresa.

2025 este un an nefericit pentru patrimoniul mondial. Pe langa pierderile din razboiul din Ucraina, anul a inceput cu jaful aurului dacic de la Cotofenesti iar recent a fost furata o pictura rara de Picasso.

O pictura rara semnata Picasso, evaluata la 600.000 de euro, a disparut in timpul transportului catre o expozitie din Granada. In istorie, lucrarile lui Picasso sunt printre cele mai vanate de hotii de arta.

Romania a incasat 5,7 milioane de euro despagubire pentru coiful si bratarile de la Cotofenesti, furate in ianuarie din Muzeul Drents. Ancheta olandeza stagneaza din cauza probelor incomplete si a lipsei de cooperare a suspectilor.