Capodopera „La Blouse Roumaine” de Matisse, adusa pentru prima data in Romania. Lucrarea va fi expusa din 21 noiembrie la Muzeul National de Arta al Romaniei, in cadrul unei expozitii dedicate portului popular.
In premiera, “La Blouse Roumaine” de Henri Matisse, una dintre capodoperele modernismului european, va fi expusa la Bucuresti. Lucrarea, parte a colectiei permanente a Centre Pompidou din Paris, va putea fi vazuta incepand cu 21 noiembrie la Muzeul National de Arta al Romaniei, in cadrul expozitiei “Romania – reprezentarea identitara a portului popular in arta”.
Evenimentul este coordonat de curatorul Erwin Kessler, alaturi de echipa formata din Judit Balint, Malina Contu, Alina Petrescu, Emanuela Cernea si Costina Anghel.
Expozitia va include peste 320 de lucrari – picturi, sculpturi, fotografii, obiecte, instalatii, filme, afise, carti, timbre, vaze, manuale scolare si piese de moda.
Obiectele de arta vor ilustra modul in care ia romaneasca si portul popular au fost reprezentate in arta, de la secolul al XVI-lea pana in prezent.
Selectia provine din patrimoniul MNAR, din colectii private si din peste 30 de muzee nationale si internationale, printre care Centre Pompidou si Fondation Louis Vuitton din Paris, Muzeul de Arta Galagan din Cernihiv, Galeria Nationala din Sofia, Muzeul National de Arta al Moldovei, Muzeul Brukenthal, Muzeul National Peles, Muzeul National al Taranului Roman, Muzeul National de Istorie, Biblioteca Academiei Romane, MNAC si Arhivele Nationale.
„La Blouse Roumaine”, celebra pictura semnata de Henri Matisse va functiona in expozitie ca un pivot conceptual – „oglinda rasturnata” care reflecta modul in care artistul a transformat simbolul national romanesc intr-un reper universal al modernitatii. Prin traducerea iei intr-un limbaj pur estetic, Matisse a eliberat-o de conotatiile propagandistice si i-a conferit un statut autonom, influentand direct estetica postbelica si aparitia Pop Art-ului.
Versiunea lui Matisse a avut un impact considerabil si asupra modei franceze si internationale, devenind sursa de inspiratie pentru creatori celebri si contribuind la transformarea acestui element de vestimentatie traditionala intr-un fenomen comercial. Expozitia de la MNAR documenteaza atat aceste reinterpretari estetice, cat si situatiile de apropiere culturala si instrumentalizare identitara care au insotit evolutia simbolului in secolul XX.
Sectiunile dedicate secolului al XIX-lea includ lucrari in care portul popular devine element de afirmare nationala si politica.
Printre acestea se numara portretele Mariei Bibescu realizate de Constantin Lecca si Carol Popp de Szathmari, imaginea Mariei Rosetti in viziunea lui Constantin Daniel Rosenthal sau reprezentarile din perioada Nicolae Grigorescu si a discipolilor sai. Urmeaza perioada de legitimare regala prin costumul traditional, vizibila in portretele Reginei Elisabeta si ale Reginei Maria, si reinterpretarile interbelice din arta specificului national, completate de incursiuni avangardiste.
Revenirea iei in arta realist-socialista, unde devine un instrument vizual de afirmare a identitatii nationale in context politic, este pusa in contrast cu utilizarea sa simbolica in discursul neo-ortodoxist al anilor ’80 si cu abordarile critice ale artistilor post-1989. Sectiunile dedicate artei contemporane exploreaza fenomenul aproprierii politice si comerciale a iei, prezentand lucrari si documente care problematizeaza relatia dintre autenticitate, ideologie si imagine.
Pe durata expozitiei vor fi organizate simpozioane, dezbateri, conferinte, concerte si proiectii de film dedicate istoriei si simbolisticii portului popular. Publicul va avea acces si la un spatiu-lounge unde va putea broda, desena, face fotografii si participa la ateliere pentru copii si familii, intr-o atmosfera relaxata si participativa.
Expozitia “Romania – reprezentarea identitara a portului popular in arta” va fi deschisa la Muzeul National de Arta al Romaniei in perioada 21 noiembrie 2025 – 8 februarie 2026.
Simultan, lucrari de Henri Matisse sunt expuse in aceasta perioada si la Art Safari, acolo unde puteti achizitiona si volumul de corespondenta „Matisse – Pallady et La Blouse Roumaine”, ingrijit de Doina Lemny, care documenteaza prietenia dintre cei doi artisti.
Henri Matisse şi Theodor Pallady s-au întâlnit în atelierul lui Gustave Moreau către 1893. Prietenia lor a cunoscut întreruperi îndelungate, mai ales în perioada fovă a artistului francez. Când Matisse se retrage în sudul Franţei, la Nice, îl invită pe prietenul Pallady care se duce, bucuros că are ocazia să vadă ultimele creaţii ale prietenului său cu care discută îndelung asupra evoluţiei artei lor.
Adeseori cei doi prieteni se contrazic cu îndârjire, fiecare menţinându-şi poziţiile. În 1939 şi începutul lui 1940, Pallady se duce de mai multe ori la Nice, unde-l găseşte pe Matisse, instalat la hotel Regina. Cu această ocazie, artistul român realizează portretul lui Matisse, iar acesta din urmă începe o serie de portrete ale lui Pallady. La începutul lui aprilie 1940, Pallady pleacă la Bucureşti ca să-şi pregătească o expoziţie personală la Ateneul român care se va deschide pe 2 mai. Pentru el, această călătorie nu era decât temporară. Dar războiul izbucneşte şi el nu va mai putea obţine viza de ieşire din ţară. Va trăi cu nostalgia anilor petrecuţi la Paris şi se va agăţa în ultima parte din viaţă de cea mai mică veste primită de la prietenii parizieni. El întreţine o corespondenţă intensă cu Matisse care-l încurajează să reziste şi să continuie să lucreze exploatând fiecare moment şi utilizând orice mijloc de care dispune.
În această perioadă, Matisse lucrează la Ie şi la Femeia adormită (Visul), două capodopere care sunt rezultatul unei îndelungi perioade de reflectare asupra culorii şi asupra motivului decorativ. În scrisorile sale, el îi explică lui Pallady această muncă şi-i împărtăşeşte proprile-i interogaţii asupra artei, asupra raportului dintre desen şi pictură, pe calea abstracţiunii. Este felul lui de a-l încuraja pe amicul român să reziste şi să continuie să lucreze, „exilat” în propria lui ţară. Teama de cenzură în timpul războiului îl face pe Matisse să se adreseze, în scrisorile adresate lui Pallady, direct autorităţilor şi să le explice că această corespondenţă nu este decât un schimb de idei între doi „vechi prieteni” care-şi împărtăşesc vederile despre artă. Dupa război, Matisse va oferi muzeului român trei desene: un portret reprezentându-l pe Pallady, şi două Ii (reproduse in carte), etape intermediare ale procesului de creaţie al picturii pe care o termina în aprilie 1940. La rândul său, Pallady nu va picta ii decât prin anii 1950, ca un ecou al încurajărilor prietenului său francez de a continua să picteze în ciuda tuturor opreliştilor.
Cartea editata de Doina Lemny ─ cu o introducere extinsa care detaliaza aparitia iei in opera lui Matisse ─ a aparut in 2019 la Fage Editions si poate fi achizionata atat fizic la Art Safari cat si online aici.
