2025 a inclus un sir neobisnuit de lung de spargeri in muzee si institutii culturale, de la Paris la Sao Paulo si de la Assen la Damasc. Jafurile au vizat atat bijuterii regale si artefacte antice, cat si colectii de arta moderna sau arhive muzeale, cu pagube evaluate la sute de milioane de dolari si cu pierderi culturale considerate imposibil de cuantificat. 

Desi anchetele politistilor au scos la iveala carentele de securitate si sisteme tehnice depasite — in fond, fiind o problema de subfinantare a institutiilor muzeale la nivel global —, frecventa atacurilor si modul de operare trimit si la un posibil efect de imitatie, alimentat de notorietatea mediatica a acestor cazuri.

Pe fondul acestor evenimente, unele dosare mai vechi de furturi din muzee au ajuns in 2025 la faza punerii sub acuzare a autorilor, chiar daca operele nu au fost recuperate integral. In acelasi timp, noile spargeri au generat reactii rapide: audituri de securitate, transferul unor tezaure in depozite bancare si demisii din pozitii importante. 

Pentru Romania, 2025 a fost o lovitura majora la nivelul patrimoniului: a urul dacic a fost tinta unei spargeri in Olanda.

Unul dintre cele mai socante jafuri ale anului a avut loc la Drents Museum din Assen, in Olanda, unde erau expuse artefacte imprumutate de la Muzeul de Istoria al Romaniei. 

In dimineata zilei de 28 ianuarie, in jurul orei 3:45, trei persoane cu glugi pe cap au fortat accesul in muzeu folosind explozibili pentru a deschide o usa metalica. O data intrati, hotii au avut nevoie de aproximativ trei minute pentru a smulge din vitrine obiectele vizate si pentru a parasi cladirea inainte ca politia sa ajunga la fata locului. Muzeul dispune de supraveghere video permanenta, dar paza fizica este asigurata doar pe durata programului de vizitare.

Tinta principala a fost coiful de aur de la Cotofenesti si trei bratari de aur datand din epoca dacica, obiecte de patrimoniu de mare importanta pentru istoria spatiului carpato-danubiano-pontic. 

Coiful, realizat in secolul al V-lea i.Hr., din aur masiv de peste un kilogram, este decorat cu motive complexe, scene zoomorfe si reprezentari de sacrificiu ritualic, fiind considerat o piesa de ceremonial. Bratarile completeaza ansamblul prin greutate si detalii ornamentale. 

Desi politia olandeza a anuntat mai multe arestari si a oferit recompense pentru informatii, bunurile nu au fost gasite. In schimb, conform contractului de imprumut, statul roman a incasat 5,7 milioane de euro despagubire. Autoritatile au confirmat ca Muzeul National de Istorie a Romaniei a primit integral suma aferenta politei, virata in doua transe – prima, de 4,845 milioane de euro, la 25 august, si a doua, de 855.000 de euro, pe 12 septembrie. Banii urmeaza sa intre in bugetul de stat, cu obligatia ca, in eventualitatea recuperarii obiectelor, sa fie returnati catre asigurator. 

Raspunsuri la cele mai importante intrebari despre jaful aurului dacic din Olanda. De ce a fost ales un muzeu atat de mic pentru un patrimoniu de zeci de milioane de euro?

Romania a incasat 5,7 milioane de euro despagubire pentru coiful si bratarile de la Cotofenesti, furate in ianuarie din Muzeul Drents. Ancheta olandeza stagneaza din cauza probelor incomplete si a lipsei de cooperare a suspectilor.

Jaful de la Luvru expune vulnerabilitati majore in cel mai vizitat muzeu de arta al lumii. 

Cel mai mediatizat caz al anului a avut loc la Paris, la Muzeul Luvru, unde bijuteriile coroanei franceze expuse in Galeria Apollo au fost furate in dimineata zilei de 19 octombrie, in jurul orei 9:30. Hotii au folosit o platforma de tip macara pentru a ajunge la una dintre ferestrele galeriei, au taiat barele metalice cu un polizor unghiular si au intrat in incapere. In mai putin de opt minute, au reusit sa scoata din monturi noua piese de bijuterie evaluate la aproximativ 102 milioane de dolari si sa dispara cu scuterele pe strazile din jurul muzeului.

Printre obiectele sustrase s-a aflat si o coroana a imparatesei Eugenie, sotia lui Napoleon al III-lea, recuperata ulterior in exteriorul muzeului. Restul pieselor raman insa disparute, iar jaful a generat in Franta un val de indignare legat de protejarea tezaurului national. 

Directoarea Luvru, Laurence des Cars, a declarat ca alarmele au functionat si s-au declansat in timpul spargerii, dar a recunoscut ca sistemele de securitate sunt „foarte inadecvate” si „depasite tehnic”. Masurile menite sa asigure ca astfel de incidente nu se vor mai repeta vor fi implementate abia pana in 2032. Intre timp, muzeul a adoptat un pachet de masuri de urgenta si a transferat restul bijuteriilor de mare valoare la Banca Frantei, intr-un regim de depozitare considerat mai sigur. Pana in prezent, cinci suspecti au fost pusi sub acuzare in legatura cu jaful, iar piesele disparute au fost introduse in baza de date a operelor furate a Interpol.

Autoritatile franceze confirma amploarea jafului de la Luvru: opt bijuterii din colectia regala franceza si o coroana cu 3.000 de diamante. Istoria furturilor de la Luvru.

La o luna inainte dupa spargerea de la Luvru, un alt muzeu francez a fost vizat de hoti.

In noaptea de 16 septembrie, la Muzeul National Adrien Dubouche din Limoges, hotii au spart un geam si au luat trei piese de portelan: doua farfurii chinezeesti din secolele XIV–XV si o vaza chinezeasca din secolul al XVIII-lea, toate clasate drept „tezaur national”. 

Valoarea totala a fost estimata la aproximativ 11 milioane de dolari. Pana la sosirea politiei, autorii jafului disparusera deja. Primarul orasului, Emile Roger Lombertie, a declarat ca sistemul de securitate a functionat, dar ca trebuie „reanalizat”, reamintind ca „toate marile muzee ale lumii au avut, la un moment dat, obiecte furate”.

In aceeasi perioada, Muzeul National de Istorie Naturala din Paris a anuntat un furt spectaculos de esantioane de aur, in jur de 13 livre de aur nativ, evaluate la aproximativ 600.000 de euro. 

Spargerea a avut loc in dimineata zilei de 16 septembrie, cand persoane neidentificate au patruns prin efractie, folosind un polizor si un arzator pentru a forta accesul, si au sustras pepite provenite din Muntii Urali, daruite Frantei de tarul Nicolae I in 1833, alaturi de piese colectate in timpul Goanei dupa Aur din California. 

Ancheta a scos la iveala faptul ca, inca din iulie, muzeul fusese victima unui atac cibernetic ce afectase sistemele de alarma si supraveghere. Nu este clar nici acum in ce masura acestea fusesera complet repuse in functiune la momentul jafului. O suspecta in varsta de 24 de ani, cetateana chineza, a fost retinuta la Barcelona pe 30 septembrie, extradata apoi in Franta si plasata in arest preventiv pentru furt si asociere infractionala, dupa ce asupra ei au fost gasite aproximativ un kilogram de aur topit.

Un alt episod a avut loc in aceeasi seara cu jaful de la Luvru, la Casa Luminilor – Denis Diderot din Langres. 

Hotii au patruns in timpul noptii si au furat aproape 2.000 de monede de aur si de argint din colectiile muzeului. Ancheta a relevat similitudini in modul de operare cu furturile de la Muzeul Jacques Chirac din Sarran, de la muzeul de la Limoges si de la Muzeul de Istorie Naturala din Paris: intrare rapida, cunostinte precise asupra obiectivelor si selectarea minutioasa a pieselor, ceea ce sugereaza implicarea unor persoane cu expertiza in istoria artei si a obiectelor de patrimoniu. 

Politia franceza analizeaza aceste cazuri in paralel, fara a confirma deocamdata legaturi directe intre autorii diferitelor spargeri.

Pe 15 octombrie, un depozit extern al Oakland Museum of California (OMCA) a fost spart, iar din interior au disparut peste 1.000 de obiecte. 

Hotii nu au folosit usile existente, ci au creat un punct de acces in structura cladirii, profitand de lipsa personalului de securitate la acea ora. 

Intre piesele sustrase se afla sase cosuri amerindiene, obiecte de scrimshaw din secolul al XIX-lea, dagherotipuri, bijuterii moderniste din metal si diverse memorabile istorice, precum insigne politice si panglici comemorative. Au fost furate si laptopuri si camere foto. 

Politia a calificat incidentul drept „un furt de oportunitate, nu o spargere tintita pe anumite opere”, subliniind ca depozitul gazduieste peste doua milioane de artefacte, multe donate de comunitate. Obiectele lipsa nu au fost inca recuperate. Este a treia oara in 15 ani cand OMCA este vizat, dupa doua furturi sonore in 2012 si 2013, soldate cu condamnarea lui Andre Taray Franklin la patru ani de inchisoare.

In noiembrie, Muzeul National din Damasc a raportat disparitia mai multor piese din departamentul de antichitati clasice. 

Furtul a fost descoperit in dimineata zilei de 10 noiembrie, cand personalul a gasit una dintre usi fortata. Din interior lipseau lingouri de aur si sase statui elenistice din marmura. 

Incidentul reprezinta o noua lovitura pentru sectorul cultural sirian, care a suferit pierderi majore in cei 14 ani de razboi civil si in perioada de tranzitie politica de dupa caderea regimului Assad, marcata de distrugeri, trafic de antichitati si evacuari de urgenta ale colectiilor.

La inceputul lui decembrie, Muzeul din Bristol a anuntat un furt amplu din arhiva gazduita in zona Cumberland Basin a orasului. 

Au disparut peste 600 de artefacte, inclusiv obiecte militare, bijuterii si piese cu valoare istorica, printre care un Buddha sculptat in fildes si o catarama de centura de pe o uniforma a Companiei Indiilor de Est. 

Politia a facut publice imagini surprinse de camerele de supraveghere, dar nu exista inca arestari. Philip Walker, seful departamentului de cultura si industrii creative din cadrul Consiliului Local Bristol, a subliniat ca aceste obiecte documenteaza relatiile dintre Marea Britanie si tarile din fostul Imperiu Britanic, din secolul al XVIII-lea pana spre sfarsitul secolului XX, si ca pierderea lor afecteaza capacitatea muzeului de a povesti acest trecut.

Gravurile lui Matisse au disparut dintr-o biblioteca din Sao Paulo.

Pe 7 decembrie, in Brazilia, Biblioteca Mario de Andrade din Sao Paulo, una dintre cele mai importante institutii culturale ale orasului, a fost scena unui jaf de arta moderna. 

Doi barbati inarmati au intrat in cladire in timpul programului de vizitare, au imobilizat un paznic si un cuplu de varstnici aflat in sala si s-au indreptat direct spre o vitrina de sticla in care erau expuse gravuri. Hotii au scos lucrarile, le-au pus intr-o geanta de panza si au parasit biblioteca prin intrarea principala, inainte ca echipele de interventie sa ajunga la fata locului. Camerele de supraveghere au surprins clar chipurile celor doi, iar autoritatile afirma ca i-au identificat si ii cauta.

Bilantul stabilit de Primarie mentioneaza 13 lucrari furate: opt gravuri ale lui Henri Matisse si cinci ale lui Candido Portinari, expuse in cadrul unei expozitii organizate in colaborare cu Muzeul de Arta Moderna din Sao Paulo (MAM). Expozitia, inaugurata in octombrie si incheiata chiar in ziua jafului, reunea carti rare si lucrari din anii 1940–1950, perioada in care arta moderna braziliana se afla intr-un dialog intens cu modernismul european.

UNESCO a deschis primul muzeu virtual dedicat obiectelor culturale furate, disponibil gratuit.  Romania este prezenta cu Coiful de la Cotofenesti si bratari dacice sustrase la inceputul anului dintr-un muzeu olandez.