Republica Moldova isi marcheaza debutul oficial la cea de-a 61-a Expozitie Internationala de Arta – La Biennale di Venezia prin proiectul „In a mia si a doua noapte”, o instalatie complexa semnata de artistul Pavel Braila si curatoriata de Adelina Luft. 

Pavilionul este gazduit in Santa Veneranda, o sectiune a bisericii Chiesa dei Santi Geremia e Lucia din Venetia, oferind publicului o reflexie profunda asupra memoriei, tehnologiei si solidaritatii intr-un context global dominat de incertitudine.

Instalatia se aliniaza temei generale a editiei din acest an, „In Minor Keys”, operand intr-un registru al frecventelor joase, unde murmurul si apropierea devin instrumente de rezistenta. 

Pavel Braila a conceput un ansamblu in care covoare traditionale moldovenesti plutesc suspendate intre podeaua si bolta bisericii, fiind sustinute in aer de drone. Aceasta alaturare neasteptata pune in contrast un obiect familiar, legat de universul domestic si de grija transmisa prin generatii, cu o tehnologie asociata astazi supravegherii stricte si conflictelor armate care marcheaza realitatea imediata a regiunii.

Instalatia vizuala utilizeaza dronele pentru a sustine simbolic memoria colectiva. Prin acest gest, artistul inverseaza rolul tehnologiei de dominare, transformand drona dintr-un instrument de control intr-un element de sprijin si protectie. 

Covoarele, tesute in satele din Moldova si pastrate ca zestre sau amintiri de familie, capata o forta noua, reusind sa tina in aer un spatiu comun. 

Lucrarea extinde directia deschisa de Braila in 2018 cu proiectul „Magic Carpet”, insa capata in prezent o rezonanta mult mai acuta, intr-o lume in care spatiul aerian a incetat sa mai fie un teritoriu al libertatii absolute, devenind unul al amenintarii constante.

Titlul proiectului face trimitere directa la motivul oriental al covorului zburator din „O mie si una de nopti”, insa imagineaza un capitol suplimentar, cel al noptii cu numarul o mie si doua. 

Aceasta extensie narativa functioneaza ca un gest de a tine deschisa posibilitatea viitorului si de a gasi iesiri dintr-o realitate in care granitele se schimba brusc, iar siguranta a devenit un bun fragil. Artistul subliniaza ca, in timp ce cerul provoaca acum teama, dronele din instalatia sa nu ameninta, ci sustin, reconstruind fir cu fir o cosmologie a grijii.

Curatoarea Adelina Luft explica faptul ca intentia proiectului nu a fost ilustrarea directa a conflictului, ci constructia unui spatiu in care atentia si imaginatia pot coexista in afara retoricii spectaculoase. Registrul frecventelor joase propus de tema Bienalei a permis curatorului si artistului sa lucreze asupra ideii de interdependenta. „In a mia si a doua noapte” propune astfel o tranzitie de la dominatie la sustinere, sugerand ca technologia poate fi reumanizata prin gesturi de protectie colectiva.

Cariera lui Pavel Braila a inceput in domenii surprinzatoare inainte de consacrarea sa internationala. Nascut la Chisinau in 1971, acesta a fost campion national de lupte libere de trei ori si a lucrat ca bucatar profesionist, formari care i-au influentat ulterior abordarea pragmatica si conceptuala asupra artei. Desi a absolvit cursurile Universitatii Tehnice din Moldova ca inginer mecanic, atentia sa s-a indreptat rapid catre fotografie, film experimental si performance, explorand de peste doua decenii economiile fragile si realitatile complexe ale spatiului post-sovietic.

Pavel Braila este unul dintre putinii creatori est-europeni selectati de doua ori la Documenta de la Kassel, in 2002 si 2017, un reper absolut al carierei sale fiind si includerea in volumul „Cream 3” al editurii Phaidon, care il numea in 2003 printre cei mai importanti 100 de artisti ai lumii.

Prezenta sa in circuitul marilor institutii este constanta, lucrarile sale fiind expuse la Tate Modern din Londra, Neue Nationalgalerie din Berlin si Museum Boijmans Van Beuningen din Rotterdam. De asemenea, artistul a semnat conceptul primului Pavilion al Moldovei la World Expo Milano in 2015.

Activitatea sa cinematografica a primit la randul ei validare internationala, filmul „Definitively Unfinished” fiind premiat in 2009 la Festivalul International de Scurtmetraj de la Oberhausen cu Premiul Ministrului-Presedinte al Renaniei de Nord-Westfalia. 

Braila a utilizat adesea performance-ul conceptual pentru a documenta transformari sociale, asa cum a fost cazul proiectului „Shoes for Europe” prezentat la documenta 11 in 2002. In 2007, pe parcursul unei rezidente in cadrul programului DAAD „Artists-in-Berlin”, acesta a realizat instalatia „Barons’ Hill”, consolidandu-si statutul de observator fin al realitatilor estice.

Pavel Braila a studiat la Jan van Eyck Academie din Maastricht si la Le Fresnoy in Franta, fiind implicat inca din 1996 in activitatile Centrului Soros pentru Arta Contemporana. De-a lungul timpului, a expus in institutii precum Renaissance Society din Chicago, Moderna Museet din Stockholm, Palazzo delle Stelline din Milano si Royal College of Art Galleries din Londra. Cele mai recente proiecte ale sale includ participarea la Bienala Art Encounters din Timisoara, Bienala de la Kiev 2024 si expozitii in locatii precum Viena, Berlin, Graz sau Birmingham. Arhiva sa cuprinde participari la Manifesta 10 in Sankt Petersburg si instalatii la Colectia Essl din Klosterneuburg, artistul traind si lucrand in prezent intre Chisinau si Berlin.

Anca Benera si Arnold Estefán vor reprezenta Romania la Bienala de la Venetia in 2026. Proiectul se numeste „Marea Neagra la plural – Compozitii pentru ochiul sonor”.

Anca Benera si Arnold Estefán vor reprezenta Romania la Bienala de la Venetia in 2026. Proiectul se numeste „Marea Neagra la plural – Compozitii pentru ochiul sonor”.